Corespondență Dan Alexe // Sancțiunile UE împotriva Israelului se confruntă cu pacea lui Trump
Odată cu ceea ce Donald Trump numește „pacea în Gaza”, crește presiunea pentru ca UE să-și ridice sancțiunile impuse recent Israelului. Ultima dintre acestea a fost suspendarea Israelului dintr-o parte a programului de cercetare și inovare Horizon Europe (Orizont Europa). Luna trecută, Comisia Europeană a anunțat planuri de restricționare a comerțului cu Israelul și de impunere a unor sancțiuni „miniștrilor extremiști” din guvernul lui Benjamin Netanyahu. De asemenea, Comisia și-a suspendat finanțarea pentru sprijinirea Israelului, în valoare totală de aproximativ 14 milioane de euro.
Propunerea de suspendare a Israelului din programul de cercetare Horizon Europe a venit de la Comisia Europeană, mai precis de la Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE), echivalentul unui minister de externe al UE, condus, în acest mandat, de estona Kaja Kallas.
În 2021, Israelul s-a alăturat programului Horizon Europe ca țară asociată, permițând cercetătorilor și organizațiilor sale să participe în condiții egale cu statele membre ale UE. Pe de altă parte, Israelul a contribuit, de asemenea, financiar la participarea sa la respectivul program.
Dacă ar fi cu totul exclus, cum s-a cerut, Israelul ar pierde accesul la aproximativ 400 de milioane de euro în granturi, dacă ar fi exclus din programul Horizon. Unele țări din UE au cerut chiar și revizuirea Acordului de Asociere UE-Israel. Acest acord oferă israelienilor avantaje comerciale și facilități de viză din partea UE.
Oficialii UE au criticat aspru Israelul pentru ceea ce au descris drept „foametea provocată”, care începuse să afecteze zeci de mii de palestinieni, și pentru eșecul de a distribui ajutoare celor care au nevoie de ele.
Multe personalități europene de rang înalt au numit chiar acțiunile Israelului în Gaza drept „genocid”. Tot așa, o serie de țări ale UE au depus eforturi, în ultimele luni, pentru a recunoaște un stat palestinian, provocând furia guvernului israelian.
Apoi, al doilea punct pe care Comisia trebuie acum să îl abordeze este suspendarea propusă a acelor părți din Acordul de Asociere UE-Israel care privesc programul de cercetare Orizont Europa și condițiile comerciale preferențiale.
Oficialii UE și ai Regatului Unit au declarat că mai doresc și ca Europa să aibă un loc în „consiliul pentru pace”, organismul care este menit să supravegheze guvernarea tranzitorie a Gazei de către un comitet palestinian.
UE, Regatul Unit și alte puteri occidentale consideră o soluție cu două state — cu un stat palestinian alături de Israel — drept singura opțiune viabilă pe termen lung pentru pace în Orientul Mijlociu. Netanyahu a exclus însă acum categoric o astfel de opțiune, declarând că lucrul ar fi imposibil atât timp cât Hamasul rămâne activ în Gaza și câtă vreme palestinienii continuă să nege dreptul statului Israel la existență — două probleme care nu au fost abordate în cadrul actualului armistițiu.
Excluderea din «Orizont Europa»
Măsura propusă de Comisia Europeană ar viza exclusiv participarea entităților israeliene la Acceleratorul Consiliului European pentru Inovare (CEI). Aceasta face parte din principalul fond de cercetare al UE, Orizont Europa.
Dacă măsura este adoptată la nivelul UE, ceea ce necesită votul favorabil al majorității statelor membre, Israelul ar pierde accesul la cele aproape 400 de milioane de euro în granturi și ajutoare pentru investiții încă disponibile pentru acest program în viitor, potrivit Ministerului belgian de Externe.
Politica UE față de Israel și Autoritatea Palestiniană a fost, de la început, complexă și — unii au spus — schizoidă. Până acum, măsurile de sancționare a Israelului nu au reușit să întrunească o majoritate în rândul statelor membre ale UE, pe fondul opoziției Ungariei, Austriei, Bulgariei și Republicii Cehe, iar Germania și Italia solicitând mai mult timp pentru a decide.
Dacă ar fi să rezumăm oarecum caricatural, SUA au fost întotdeauna cel mai mare sprijinitor al Israelului, iar Uniunea Europeană — un principal finanțator al palestinienilor, alături de majoritatea statelor arabe.
Acum, însă, nu doar că UE însăși e în plină criză financiară, dar asta coincide cu o serie de rapoarte despre reaua folosință a banilor, deturnări de fonduri și faptul că banii europeni au putut nu doar să plătească salariile funcționarilor și învățătorilor din Cisiordania și Gaza, dar și să servească la finanțarea unor acțiuni teroriste.
Totul venind peste un fond de corectitudine politică din partea unei bune părți a populației statelor membre ale UE, care a făcut, de pildă, ca Bruxelles să impună Israelului să marcheze limpede, dacă pe anumite produse importate — în general fructe și legume — se precizează dacă provin din Israel propriu-zis sau din „teritoriile ocupate”, respectiv coloniile evreiești implantate în Cisiordania, în ceea ce este considerat internațional drept «Palestina», pentru ca acele produse să poată fi boicotate, la discreție, de consumatori.
