Corespondență Dan Alexe // Fonduri UE pentru Ungaria: Parlamentul European dă în judecată Comisia
Parlamentul European a intentat încă de anul trecut o acțiune în justiție solicitând Curții de Justiție a Uniunii Europene (UE) să se pronunțe în legătură cu legalitatea eliberării de către Comisie a zece miliarde de euro pentru Budapesta, bani care fuseseră blocați ca un mijloc de presiune asupra Ungariei.
Decizia, așteptată peste câteva luni după audierea care a avut loc marți 14 octombrie la Luxembourg, va stabili un precedent important pentru modul în care Comisia trebuie să evalueze încălcările statului de drept în țările membre și ar putea stârni dezbateri cu privire la faptul dacă supravegherea democratică exercitată de executivul UE a devenit prea politizată.
Cazul împotriva Comisiei UE
Parlamentul European acuză Comisia Ursulei von der Leyen de „abuz de putere” și „erori manifeste de evaluare” atunci când a decis că Ungaria a întreprins suficiente reforme judiciare și pentru că nu a justificat în mod adecvat decizia sa de a debloca fondurile UE pentru Budapesta care fuseseră reținute din motive legate de drepturile omului și nerespectarea statului de drept.
Anul trecut, Comisia Europeană a decis să elibereze aproximativ o treime din fondurile destinate Ungariei, înghețate pentru nerespectarea valorilor fundamentale ale Uniunii. Eliberarea a zece miliarde de euro către Budapesta a fost surprinzătoare și foarte criticată, în cel mai bun caz datorită momentului său inoportun, în cel mai rău caz datorită relevanței sale. În culise, multe voci au denunțat o decizie cu motivații politice mai degrabă decât juridice.
Criticile au crescut apoi în cadrul Parlamentului. Deputații europeni au amenințat executivul UE cu o acțiune în fața Curții de Justiție a UE, ceea ce s-a și întâmplat. Într-o mișcare deosebit de rară, faptul că Parlamentul European ia măsuri la Luxemburg împotriva Comisiei înseamnă că președinta forului legislativ, Roberta Metsola, o contestă pe colega sa de grup politic din PPE, Ursula von der Leyen.
Argumentul suprem al Parlamentului pentru a arăta inutilitatea unei atitudini împăciuitoriste față de Ungaria rămâne desigur acela că deși nu s-a opus acordării statutului de candidat Ucrainei, Viktor Orbán blochează totuși începerea negocierilor de aderare cu Kievul… și implicit și cu Chișinăul. Alte 20 de miliarde de € rămân înghețate, dar Orbán practică sistematic un soi de șantaj pe față în scopul de a obține fonduri europene, lucru cu atât mai necesar lui, cu cât el se va confrunta în primăvara ce vine cu alegeri în care opoziția este de pe acum dată de sondaje ca având un mare avans față de partidul puterii - Fidesz.
