Experți, la Moldova 1: Armele SUA – speranță pentru Kiev, provocare pentru Moscova
Furnizarea de arme pentru Ucraina ar putea schimba dinamica războiului și ar obliga părțile să înceapă negocierile, consideră analiștii în contextul schimbării de poziție a Statelor Unite ale Americii, care au încurajat Canada și Europa să susțină cu fermitate programul PURL – inițiativa americană care permite livrarea rapidă de echipamente și sprijin militar pentru Kiev.
Analizând comportamentul liderului american Donald Trump în relațiile cu Federația Rusă, expertul în relații internaționale Grigore Guzun constată că acesta recurge la presiuni tactice pentru a masca eșecurile, ceea ce subliniază imprevizibilitatea sa în negocierile de pace.
„Nu știm dacă după întâlnirea cu Zelenski, acesta va anunța oficial că va livra rachetele Tomahawk către Ucraina, se poate schimba raportul de forțe. E o presiune economică pentru Rusia. Va trebui să-și intensifice producția antirachetă, o rachetă aeriană pentru Complexul S 400 costă în jur de un milion. Este o presiune economică și logistică”, a declarat Grigore Guzun în emisiunea ÎN CONTEXT.
Și corespondentul Teleradio-Moldova la Bruxelles, Dan Alexe, a confirmat că „rachetele Tomahawk sunt un mijloc de presiune asupra Kremlinului”, pentru că „Trump a fost extrem de neplăcut surprins de faptul că nu a obținut nimic de la Putin după întâlnirea din Alaska” și „să nu uităm că ne referim la supărarea unui om care deține toate frâiele puterii”.
Evaluând impactul invaziei ruse asupra arhitecturii de securitate europeană, Alexe subliniază că acțiunile lui Putin au transformat amenințarea NATO în extindere.
„Este eșecul total al diplomației lui Putin și al Kremlinului, dacă ne amintim motivul invocat al invadării Ucrainei, și anume că NATO s-ar apropia prea mult de Rusia, că Ucraina trebuie oprită să se apropie de NATO și Uniunea Europeană. Dacă Putin dorea ca NATO să se îndepărteze de frontierele sale, el a obținut altceva – în ultimii doi ani au intrat în NATO Finlanda și Suedia. Acest pas a făcut ca NATO să aibă acum încă 1300 km spre frontiera cu Rusia”, a explicat corespondentul Teleradio-Moldova.
Referindu-se la coeziunea transatlantică, Alexe observă cum agresiunea rusă a catalizat o solidaritate fără precedent în Vest. „Acțiunile lui Putin în războiul din Ucraina au dus la o mai mare unire a Occidentului”, accelerând armonizarea politicilor de securitate și contracararea amenințărilor hibride.
„A reușit, pe lângă asta, să dea o mai mare coerență Uniunii Europene chiar și pe plan strategic și militar. Chiar astăzi, Comisia Europeană și-a prezentat planul de consolidare și unificare a unei strategii europene de apărare, astfel încât Europa să poată face față unui război”, a conchis jurnalistul.
Războiul declanșat de Rusia continuă de peste trei ani, iar Ucraina este supusă unor atacuri intense asupra infrastructurii energetice și civile, mai ales cu drone și rachete. Există dezbateri politice atât în SUA, cât și în Europa, despre cum să echilibreze sprijinul pentru Ucraina cu riscurile unei escaladări a conflictului, în timp ce Kievul a cerut în mod repetat livrarea unor rachete de croazieră Tomahawk din SUA – parte din strategia de a pune presiune asupra Rusiei să accepte negocieri de pace. Totodată, livrarea de arme de mare rază riscă să fie percepută de Rusia drept agresiune directă și poate duce la reacții militare.
După întrevederea lui Trump cu Zelenski, din 17 octombrie, premierul maghiar Viktor Orban este gata să găzduiască și întrevederea Trump-Putin la Budapesta. După apelul telefonic din seara de 16 octombrie al președinților SUA și Federației Ruse, Trump a confirmat că intenționează să se întâlnească săptămâna viitoare cu liderul de la Kremlin.
CITIȚI ȘI
Trump în convorbire telefonică cu Putin înaintea întâlnirii cu Zelenski
Casa Albă: Trump crede că întâlnirea Putin–Zelenski este încă posibilă
Nouă strategie militară: Europa se pregătește de război până în 2030
Politico: Trump, furios după întâlnirea cu Putin în Alaska - liderul rus „a mers prea departe”
