OPINIE | Noua componență a Parlamentului poartă „o responsabilitate uriașă”: „Pășim într-o etapă istorică”
Republica Moldova pășește, după validarea mandatelor noilor deputați, într-o nouă etapă politică, caracterizată printr-un Parlament pluripartidist și o majoritate clar proeuropeană. Experții avertizează însă că, dincolo de diversitatea politică și de ambițiile legate de integrarea europeană, noua legislatură va trebui să facă față unor provocări esențiale — de la armonizarea completă a legislației cu cea a Uniunii Europene și redresarea economică până la consolidarea unei opoziții autentice și responsabile.
„Acest Parlament are în față sarcina de a soluționa probleme majore pentru Republica Moldova. Ne aflăm pe ultima sută de metri în procesul de integrare europeană și, practic, pășim într-o etapă istorică, una cu totul nouă. Noua componență parlamentară poartă o responsabilitate uriașă. În primul rând, Parlamentul trebuie să asigure armonizarea completă a legislației naționale cu cea a Uniunii Europene. Aceasta este una dintre principalele sale misiuni. În al doilea rând, rămâne esențial rolul său de a exercita controlul parlamentar asupra activității Guvernului”, a menționat analistul politic Anatol Țăranu, la emisiunea „Bună seara” de la Moldova 1, ediția din 16 octombrie.
Anatol Țăranu a apreciat unitatea echipei Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), amintind că, în precedentul mandat, nu au existat divergențe serioase, deși au circulat multe speculații.
Totuși, el a atras atenția că pierderea a opt mandate reduce confortul majorității parlamentare comparativ cu legislatura anterioară.
Comisie nouă în Parlament
Deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Marcel Spătari, a menționat că urmează convocarea primei ședințe a Parlamentului, în cadrul căreia vor fi constituite comisiile permanente. Astfel, activitatea Legislativului va începe propriu-zis săptămâna următoare.
Potrivit lui Spătari, viitorul Parlament dispune de o majoritate clar proeuropeană, fapt care va contribui semnificativ la avansarea procesului de integrare în Uniunea Europeană.
Deputatul a remarcat că, deși Republica Moldova a făcut pași importanți, drumul până la aderare este încă lung și plin de provocări.
„Ne așteaptă mii de directive europene care trebuie transpuse în legislația Republicii Moldova. Și pentru asta va fi constituită o nouă comisie pentru grăbirea procesului - o comisie specializată pe integrare europeană și tot ce înseamnă legislație în acest sens. Deci, o majoritate clară proeuropeană va ajuta, cu siguranță. Însă este foarte mult de lucru. Și al doilea aspect este, totuși, pluripartidismul care caracterizează acest nou Parlament. Sunt cinci concurenți electorali care au ajuns în Parlament. Și, practic, 10 partide politice sau formațiuni politice care au acces în Parlament”, a precizat Spătari, la emisiunea moderată de Mircea Surdu.
Acest grad ridicat de pluralism, spune el, este un fenomen rar întâlnit în ultimii ani în Republica Moldova. Totuși, deși diversitatea politică poate fi un element pozitiv pentru democrație, ea ar putea constitui și un obstacol în ceea ce privește ritmul de lucru al Parlamentului, ritm care este esențial în perioada următoare.
Referindu-se la activitatea viitorului Parlament, jurnalista Liliana Barbăroșie a declarat că se așteaptă la o legislatură mai puternică și mai vocală decât cea precedentă.
Ea a menționat că, în mandatul anterior, opoziția părea mai degrabă dezinteresată de rolul său parlamentar, concentrându-se doar pe perioada în care se afla la putere.
Barbăroșie a remarcat că această atitudine nu este benefică întrucât în ultimii ani au existat frecvent critici potrivit cărora presa și societatea civilă ar fi prea loiale față de guvernare.
În opinia sa, opoziția ar trebui să fie cea care semnalează deficiențele actului de guvernare și să le aducă în atenția publică.
„Dacă există o problemă în actul guvernării, în Legislativ, problema asta societatea trebuie să o afle de la opoziție. Deci, cum spuneam, așteptarea mea este ca, odată ce este constituită această legislatură, să avem o opoziție mult mai puternică, să putem afla lucrurile importante, să ajungă în agenda publică lucrurile importante, tocmai fiind avansate acolo de această opoziție”, a subliniat jurnalista.
Expertul în politici publice și securitate Andrei Curăraru a declarat, la aceeași emisiune, că noul Parlament va fi, cel mai probabil, unul diferit de cele precedente, marcat de un grad ridicat de populism.
Potrivit lui, acest lucru se datorează faptului că cel puțin două dintre formațiunile de opoziție nu pot fi considerate partide „clasice”.
„Avem un concurent, cred că în premieră pentru istoria Republicii Moldova, care a acces în Parlament fără un program publicat și asta vorbește despre calitatea noii opoziții”, a punctat Curăraru, cu referire la Partidul „Democrația Acasă”.
Expertul a mai adăugat că această situație reflectă și calitatea actuală a electoratului, subliniind că există zone ale țării care au devenit „deconectate” de la procesele sociale și politice. Analizele sociologice arată că localitățile mai izolate, unde serviciile sociale și programele guvernamentale, precum „Satul European”, au ajuns mai greu, tind să voteze pentru candidați antisistem. Curăraru consideră că noul Guvern va trebui să se concentreze asupra acestor comunități marginalizate, pentru a le reintegra în procesele de dezvoltare și a reduce tentația votului de protest.
În același timp, el a estimat că activitatea viitorului Parlament se va axa puternic pe integrarea europeană, întrucât majoritatea formațiunilor politice – cu excepția socialiștilor și comuniștilor – s-au declarat proeuropene. Totuși, Curăraru a avertizat că unele dintre aceste partide, deși se declară proeuropene, nu vor susține armonizarea legislației naționale cu cea a Uniunii Europene.
„Cred că se va lucra foarte intens la tot ce înseamnă integrarea europeană și multe partide, fiindcă din acele 10 formațiuni, practic în afară de socialiști și comuniști, toate s-au declarat proeuropene, dar vom vedea multe partide declarate proeuropene care nu vor vota pentru armonizarea legislației cu cea europeană. Aceste conflicte, eu cred că ele vor fi instituționalizate și vor crea mai multe scântei, dar mai puțină eficiență din partea opoziției”, a mai spus expertul în politici de securitate.
Andrei Curăraru a atras atenția și asupra fragmentării blocurilor politice, oferind drept exemplu cazul Partidului Comuniștilor, care a anunțat intenția de a părăsi Blocul electoral „Patriotic” și a-și forma propria fracțiune, și a îndemnat cetățenii să evalueze formațiunile politice după acțiuni, nu după declarații.
