„A fost greu, dar plin cu realizări”: aflată la final de mandat, ministra Sănătății își dorește continuitate pentru proiectele inițiate în domeniul medical
„A fost greu, dar plin cu realizări”, așa își descrie ministra Sănătății în exercițiu, Ala Nemerenco, mandatul de patru ani în fruntea instituției. Într-un bilanț făcut public luni, 20 octombrie, Nemerenco a afirmat că și-a atins obiectivele propuse, iar sistemul medical din Republica Moldova a trecut prin „una dintre cele mai ample și profunde transformări din istorie”, fiind supus unui amplu proces de modernizare. Singura restanță indicată de ministră este digitalizarea sistemului.
„Cel mai greu subiect, care recunoaștem, s-a mișcat foarte rău, a fost digitalizarea. De fapt, au existat foarte multe bariere atât financiare, cât și de ordin tehnic. (...) Ne-a reușit să mișcăm această agendă, să aprobăm această hotărâre de Guvern și acest plan pentru viitor (...) și eu sunt absolut sigură că, în următorii ani, chiar poate în anul 2026, sistemul de sănătate va reuși să obțină succes și în acest subiect”, a declarat ministra.
Ala Nemerenco a subliniat că, în pofida dificultăților, echipa Ministerului Sănătății „a atins rezultate chiar mai mult decât s-a așteptat”: „Eu nu am niciun regret”.
Întrebată de jurnaliști dacă se va regăsi în noul Guvern, Nemerenco a declarat că „decizia aparține politicienilor”: „Se va decide, probabil, astăzi, după-amiază. Dacă o să am informația, vă promit că o voi face publică”.
Ministra a punctat că, indiferent cine va veni în acest fotoliu, „este încă foarte mult de lucru” și este important „să existe continuitate”.
Printre prioritățile pentru perioada următoare, Ala Nemerenco a enumerat continuarea construcției spitalelor regionale Bălți și Cahul, digitalizarea sistemului de sănătate cu acces pentru toți furnizorii de servicii medicale și pacienți, extinderea accesului la medicamente și dispozitive medicale esențiale, fortificarea asistenței medicale primare prin modernizare și eficiență energetică, dezvoltarea serviciilor de reabilitare, creșterea capacității de răspuns la urgențe medicale și consolidarea resurselor umane prin politici de motivare și perfecționare profesională.
Referindu-se la începutul mandatului său, ministra a amintit că, în 2021, „situația din sănătate era una destul de dificilă”.
„Țara se confrunta cu o criză pandemică, cu epuizare și insuficiență de personal medical, spitalele raionale erau împovărate de datorii și infrastructuri vechi. (...) Era evident că sistemul de sănătate avea nevoie de soluții radicale și foarte rapide, care să modernizeze instituțiile, să consolideze echipele și să răspundă real nevoilor oamenilor”, a precizat ministra în exercițiu.
Potrivit Alei Nemerenco, în doar câțiva ani, Ministerul Sănătății a reușit să schimbe direcția unui sistem aflat în multiple crize – sanitară, umanitară și energetică – transformându-l într-un domeniu mai eficient, mai transparent și mai orientat spre pacient.
Principalele realizări enumerate de ministra Sănătății în exercițiu, Ala Nemerenco:
Separarea Ministerului Sănătății de cel al Muncii și Protecției Sociale, revenind la statutul de autoritate distinctă;
Transferul a 31 de spitale raionale în subordinea directă a ministerului și investiții-record de patru miliarde de lei pentru modernizarea acestora;
Renovarea maternităților, centrelor de sănătate, substațiilor medicale de urgență și a sute de secții spitalicești din întreaga țară;
Dotarea instituțiilor cu echipamente moderne, generatoare, panouri solare și stații de oxigen;
Prioritizarea domeniilor esențiale precum oncologia, tratamentele fiind disponibile și în raioane, sănătatea mamei și copilului, urgențele medicale și sănătatea mintală.
Majorări salariale pentru lucrătorii din sistemul de sănătate.
Un accent deosebit a fost pus pe reducerea timpilor de așteptare și accesul echitabil la tratamente, în special pentru pacienții din mediul rural: „Am redus mortalitatea maternă de la peste 50 de cazuri la 100.000 de nașteri vii la doar 9,8 – un nivel comparabil cu cel din Uniunea Europeană”.
Ala Nemerenco a menționat și creșterea substanțială a finanțărilor în programele medicale prioritare. Astfel, pentru protezarea aparatului locomotor, finanțarea a crescut de la 231 la 451 de milioane de lei, iar numărul de servicii – de la 3.700 la 6.400 anual. În cazul tratamentului de cataractă, numărul operațiilor a fost dublat, ajungând la peste 12.600, iar perioada de așteptare s-a redus de la trei ani la mai puțin de unul.
Programul dedicat pacienților oncologici a cunoscut o extindere semnificativă: timpul de așteptare pentru investigații a scăzut de la 60 de zile la 10, iar numărul de servicii a crescut de peste zece ori, odată cu majorarea bugetului de la 4,7 milioane la 49 de milioane de lei.
Nemerenco a mai remarcat că Ministerul Sănătății a simplificat procedurile birocratice, a digitalizat procesele-cheie și a armonizat legislația cu standardele Uniunii Europene.
„Am inițiat unul dintre cele mai ambițioase proiecte din sectorul medical al Republicii Moldova – construcția spitalelor Bălți și Cahul, două instituții ultramoderne care vor avea servicii și condiții la cele mai înalte standarde internaționale”, a punctat ministra în exercițiu.
La conferința în care a prezentat bilanțul activității sale la conducerea Ministerului Sănătății, Ala Nemerenco a ținut să mulțumească agențiilor ONU, guvernelor-partenere și experților pentru sprijinul oferit în modernizarea sistemului medical, precum și echipei ministerului, personalului medical și presei pentru implicare, comunicare și consolidarea încrederii în instituțiile din domeniul sănătății.
Ala Nemerenco este ministra Sănătății a Republicii Moldova din 6 august 2021, când a preluat oficial funcția în cadrul Guvernului condus de Natalia Gavrilița.
Ea a mai exercitat această funcție în anul 2019, în Guvernul condus de Maia Sandu, iar între decembrie 2020 și august 2021 a fost consilieră prezidențială în domeniul sănătății.
Pe parcursul mandatului său, activitatea Ministerului Sănătății a fost adesea criticată de opoziția parlamentară, fiind vizată de mai multe moțiuni de cenzură. Acestea nu au fost susținute de majoritatea parlamentară.
CITIȚI ȘI:
