Recensământ 2024, date finale | 94% dintre moldoveni se declară ortodocși: Crește ponderea celor fără religie și a cultelor neoprotestante
Republica Moldova rămâne o țară profund religioasă, dar tot mai diversă din punct de vedere confesional. Aproape 94% dintre locuitori se declară ortodocși, potrivit datelor finale ale Recensământului Populației și Locuințelor 2024, prezentate pe 20 octombrie de Biroul Național de Statistică (BNS). Totuși, numărul celor care se identifică drept baptiști, penticostali sau adventiști este în creștere, iar fenomenul secularizării devine tot mai vizibil, mai ales în mediul urban.
Deși structura confesională nu s-a modificat semnificativ față de plebiscitul din 2014, statisticile arată o ușoară creștere a ponderii persoanelor fără religie, ateilor și agnosticilor, precum și o diversificare a cultelor minoritare.
Majoritatea covârșitoare, ortodoxă
Din totalul de 2 milioane 391.1 mii persoane care au răspuns la întrebarea privind apartenența religioasă, 2 milioane 354.2 mii au declarat o afiliere confesională, iar 18.1 mii (0,8%) au evitat să răspundă.
Astfel, potrivit datelor finale ale Recensământului Populației și Locuințelor 2024, ortodocși s-au declarat 94.3%, în timp ce 1.5% au arătat că nu aparțin niciunei confesiuni religioase.
După ortodocși, cele mai numeroase confesiuni minoritare sunt cele neoprotestante: baptiștii - 26.2 mii sau 1.1%, penticostalii - 12.6 mii sau 0.5%, adventiștii - 6.9 mii sau 0.3%, Martorii lui Iehova - 6.5 mii sau 0.7%, precum și creștinii după Evanghelie - 6.3 mii sau 0.3%. Alte confesiuni includ staroverii - 4 mii, musulmanii - 3.1 mii și catolicii - 2.5 mii, în timp ce alte religii însumează 4.7 mii de persoane - 0.2%.
Tot mai mulți declară că nu au religie
Secularizarea capătă tot mai mult contur în societatea moldovenească.
Potrivit BNS, 36.8 mii de persoane sau 1.5% au declarat că nu aparțin niciunei confesiuni religioase. Dintre acestea, 20 de mii s-au declarat fără religie, 14.2 mii - atei, 2,1 mii - agnostici și 0.4 mii - liber-cugetători.
Comparativ cu recensământul din 2014, ponderea celor care nu și-au declarat religia a scăzut puternic – de la 6.4% la 0.8%, însă a crescut numărul celor care își asumă explicit neapartenența religioasă.
Specialiștii BNS subliniază că tendința se observă mai ales în rândul tinerilor și al locuitorilor din mediul urban, ceea ce indică o schimbare de mentalitate în privința religiei.
Diferențe de vârstă și gen
Analiza structurii pe vârste relevă contraste clare între confesiuni. Tinerii predomină în rândul baptiștilor și penticostalilor – peste 35% dintre credincioși au sub 20 de ani.
În schimb, confesiunile tradiționale, precum ortodoxia, adventismul și staroverii, includ mai multe persoane în vârstă, de peste 50 de ani.
Pe criteriu de gen, femeile predomină în majoritatea confesiunilor, cea mai mare pondere fiind înregistrată la Martorii lui Iehova - 62.9%. În schimb, bărbații sunt majoritari în rândul musulmanilor - 63.5% și al celor neafiliați religios, în special atei - 63.4% și agnostici - 56.9%.
Lumea de la sate, mai credincioasă
Distribuția geografică a apartenenței religioase confirmă un contrast clar între mediul rural și cel urban. În mediul rural predomină ortodocșii - 54.2%, precum și baptiștii, penticostalii, adventiștii și staroverii, confesiuni cu rădăcini profunde în comunitățile tradiționale.
În mediul urban, tabloul este mai divers: aici se regăsesc mai mulți catolici - 77%, musulmani - 81.5%, adepți ai altor religii - 82%, precum și atei, agnostici și liber-cugetători, concentrați în special în municipiul Chișinău.
Nordul, polul neoprotestant al R. Moldova
În toate raioanele și municipiile Republicii Moldova predomină religia ortodoxă, ponderea variind între 98.7% în Șoldănești și 80.5% în Briceni.
Totuși, regiunile nordice și sudice se remarcă printr-o diversitate confesională mai pronunțată.
Cele mai importante concentrații religioase minoritare sunt:
Baptiștii: Cahul - 3.9%, Sângerei - 3.8% și Ștefan Vodă - 3.7%;
Martorii lui Iehova: Briceni - 7.7% și Edineț - 4.6%;
Penticostalii: Briceni - 4.2% și Edineț - 3%;
Adventiștii: Cahul - 1.3% și Edineț - 1.2%;
Staroverii: Dondușeni - 3.3%, Florești - 1.9% și Sângerei - 1,2%.
În unele localități, aceste proporții sunt remarcabile: 98% dintre locuitorii din Pocrovca, raionul Dondușeni, sunt staroveri, iar 37% din cei al satului Ivanovca, raionul Hâncești, sunt baptiști.
Musulmanii și adepții altor religii sunt concentrați preponderent în Chișinău, oraș care găzduiește și cele mai mari comunități de liber-cugetători, agnostici, atei și persoane fără religie.
CITIȚI ȘI:
