„Port căciulă de cârlan”: cine mai meșterește astăzi, în R. Moldova, astfel de cușme
Căciula de cârlan, un simbol al demnității și al identității naționale, mai este purtată și astăzi, cu mândrie, de bărbați din toate colțurile R. Moldova. La Bălți, tradiția confecționării căciulilor de cârlan este dusă mai departe de meșterul popular Victor Buzut, care transformă blana de miel sau de oaie într-o piesă vestimentară încărcată de istorie.
O astfel de căciulă este lucrată manual timp de aproape două luni și, potrivit meșterului, „dintr-un singur cârlan se face o singură căciulă”.
Procesul de confecționare este migălos și necesită răbdare și pricepere, a menționat Victor Buzut într-un reportaj pus pe post marți, 21 octombrie, la emisiunea „Dimineața cu Radio Moldova”.
„Noi pregătim întâi pielea de oaie, pe urmă o dubim, după dubeală din acea piele se face model, apoi căciulă”, a explicat Victor Buzut.
„Dubeala - asta e când, după ce este tăiat mielul, este acolo carne și trebuie de curățit toate grăsimile, pe urmă se coase căciula. Luăm acul, modelăm și punem pe ciocan și, după, coasem și așa se face căciula”, a povestit meșterul.
Prețurile variază în funcție de mărime și de destinație.
„Este și cu 300 de lei pentru amatori, și cu 200 pentru copii”, spune bărbatul.
Căciula de cârlan are o tradiție îndelungată în cultura românească. Ea era făcută, de obicei, din blană de miel sau de oaie și avea denumiri precum cușmă, căciulă de miel sau căciulă domnească.
În trecut, purtarea ei arăta statutul social și respectul pe care îl avea purtătorul. Totodată, căciula era considerată simbol al maturității și al înțelepciunii și se credea că aduce noroc și protejează împotriva spiritelor rele. În unele zone, căciula avea și rol ritualic în sărbători și obiceiuri tradiționale.
Aflați mai multe din reportajul realizat de jurnalista Nicoleta Furdui:
Autor: Nicoleta Furdui
