Candidatul PAS la funcția de premier: Reintegrarea regiunii transnistrene este posibilă prin intermediul unor mecanisme economice
Reintegrarea regiunii transnistrene este posibilă pe cale pașnică, prin intermediul unor mecanisme economice, susține candidatul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) la funcția de prim-ministru, Alexandru Munteanu. Potrivit acestuia, eforturile diplomatice, îmbinate cu beneficiile economice, vor contribui în cele din urmă la reunificarea statului. Totuși, experții sunt de părere că procesul nu poate fi realizat doar prin măsuri economice, pentru că unul dintre principalele obstacole în calea reintegrării statului este staționarea ilegală a trupelor ruse în stânga Nistrului.
Reintegrarea regiunii transnistrene va fi una dintre prioritățile viitorului Executiv și ea poate fi realizată prin măsuri economice. Cel puțin, așa afirmă candidatul Partidului Acțiune și Solidaritate la funcția de prim-ministru, Alexandru Munteanu. Candidatul a subliniat, într-o emisiune de la Tv8, că în cei peste 20 de ani, cât a călătorit între Chișinău și Kiev, a traversat regiunea transnistreană și a observat degradarea treptată a situației economice și sociale de acolo.
Tocmai acest regres ar crea un cadru favorabil pentru apropierea regiunii separatiste de Chișinău.
„Noi pornim de la premisa că regiunea transnistreană este parte a Republicii Moldova. Acolo locuiesc cetățenii noștri și, desigur, problema reintegrării este o prioritate a Guvernului. (...) Trebuie doar să înțelegem în ce va consta reintegrarea. Acum avem ocazia să integrăm această parte a Republicii Moldova pe cale economică. Nimeni nu ia în considerare vreo operațiune militară, aceasta nu este o abordare constructivă”, a declarat Munteanu.
Înainte de a reintegra economic regiunea, autoritățile ar trebui să insiste mai ferm pe retragerea completă a Armatei Ruse din stânga Nistrului, a comentat pentru Teleradio-Moldova expertul în politici de securitate, Ștefan Bejan.
„În primul rând, noi trebuie să facem tot posibilul ca această armată să plece de acolo. Iar, ulterior, o piață mai atractivă, salarii mai mari, cum sunt la Chișinău, bineînțeles că pot fi un argument în plus pentru ca cei din regiunea transnistreană să-și dorească să fie alături de noi. Am văzut cum criza gazelor, care a avut loc anul trecut, nu a schimbat radical sentimentele din regiunea transnistreană și, cumva, ei consideră că tot Republica Moldova e vinovată. Și apare întrebarea dacă integrarea economică ca la Chișinău înseamnă, pe de o parte, salarii mai mari și investiții, sau, pe de altă parte, înseamnă prețuri corecte la energie. Locuitorii din stânga Nistrului sunt gata să achite prețurile corecte la gaz și curent electric?”, a întrebat Bejan.
Expertul mai observă că mulți locuitori ai regiunii transnistrene deja muncesc zilnic la Chișinău, atrași de salariile mai mari și de investițiile vizibile din capitală. Totuși, el crede că schimbarea mentalității în stânga Nistrului va fi lentă și este nevoie de o nouă strategie de abordare. Potrivit lui, una dintre problemele majore este accesul limitat la informație. El consideră că presa de la Chișinău ar trebui să fie prezentă în regiune, pentru a contracara propaganda locală.
Bejan a mai subliniat că integrarea regiunii transnistrene va fi posibilă doar printr-o combinație între măsuri politice, economice și informaționale.
„Ca viziunea oamenilor din stânga Nistrului să se schimbe, trebuie să schimbăm abordarea problemei transnistrene. Pentru că noi vedem câte am făcut în 30 de ani sau poate chiar în ultimii cinci ani și nu a mers. Trebuie să schimbăm strategia. Mi se pare că, în negocierile dintre cele două maluri ale Nistrului, noi nu am obținut foarte multe. Chișinăul a cedat destul de mult, dar la schimb nu a primit proporțional cu ceea ce a cedat. Prin internet noi am reușit cumva să spargem această bulă informațională, dar totuși ajungem la prea puțini oameni. Și atâta timp cât informația este transmisă oamenilor din stânga Nistrului doar din așa-numite surse oficiale, e clar că oamenilor li se va spune ceea ce trebuie, nu ceea ce este adevărat”, a punctat Ștefan Bejan.
Menționăm că în regiunea transnistreană a fost instituită, de la sfârșitul anului 2024, stare excepțională în economie, care a fost prelungită în repetate rânduri. După reducerea sprijinului financiar din partea Rusiei și restricționarea livrărilor de gaze, producția industrială a scăzut cu peste 40 la sută, iar sectoare precum metalurgia, energia și industria chimică au înregistrat prăbușiri de 50–60%. Deficitul bugetar pentru anul curent este estimat la peste 130 de milioane de euro.
Procesul de reintegrare a Republicii Moldova presupune în mod prioritar retragerea trupelor rusești de pe teritoriul țării, dar și costuri economice considerabile, pentru a asigura integrarea regiunii transnistrene în toate domeniile, a declarat anterior președinta Maia Sandu, la Moldova 1. Șefa statului a menționat că, pentru acoperirea costurilor reintegrării, Chișinăul poartă discuții cu partenerii internaționali.
CITIȚI ȘI:
