Armand Goșu, la Moldova 1: „Trump și-a pierdut răbdarea. Occidentul încearcă să-l forțeze pe Putin să oprească războiul”
Noul pachet de sancțiuni economice impuse de Statele Unite și Uniunea Europeană reprezintă o încercare coordonată a Occidentului de a-l determina pe liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, să accepte o încetare a ostilităților în Ucraina, susține analistul politic Armand Goșu. Aceste măsuri au atât o componentă economică strategică, cât și una geopolitică, orientată spre reconfigurarea raportului de forțe dintre Washington, Moscova și Kiev, a afirmat Goșu, la Moldova 1.
Atât sancțiunile împotriva giganților petrolieri ruși Rosneft și Lukoil impuse de SUA, cât și Pachetul al 19-lea, aprobat de Consiliul European „au menirea de a pune presiune pe Putin pentru ca acesta să accepte încetarea luptelor”.
„Trump și-a pierdut răbdarea. Occidentul este disperat de situația care s-a creat și încearcă să găsească cele mai bune modalități de a-l face pe Putin să oprească războiul”, a constatat analistul politic la postul public de televiziune.
Goșu a explicat că, în lipsa unui acord militar direct, sancțiunile economice au devenit principala armă a Occidentului împotriva Moscovei.
„După cum ați văzut, americanii au refuzat să ofere rachete Tomahawk rușilor. Dacă au refuzat partea de arme, atunci rămâne partea economică și încearcă să lovească prin aceste sancțiuni Rusia unde o doare mai tare. Și unde o doare mai tare? La buget! (...) Or principalele venituri la bugetul Federației Ruse provin din acest export de petrol, în primul rând”, a explicat Goșu.
Potrivit analistului, sancțiunile SUA și UE reduc direct capacitatea Rusiei de a susține financiar agresiunea militară.
„Lovind în flota fantomă – 117 nave sunt puse deja pe lista neagră a Uniunii Europene, au anunțat aseară târziu. Și, acum, lovind cele mai importante companii petroliere din Rusia, practic, Occidentul, americanii de această dată, diminuează șansele lui Putin de a finanța războiul, de a continua acest război împotriva Ucrainei. Și îl fac mai sensibil la medierea pe care o oferă Trump de a opri luptele pe acest aliniament”, a mai declarat expertul.
Totodată, Goșu a interpretat relația Trump-Putin în care coexistă cooperarea și rivalitatea, punctând că „cei doi nu neapărat se iubesc, dar se înjunghie pe la spate”.
„Exact asta este miza acestor sancțiuni. Dacă vă uitați, Trump a încercat să evite tensionarea relațiilor cu Putin. De câte ori are ocazia îl laudă, tocmai în speranța că va păstra un canal de comunicare deschis. La rândul lui, Putin vrea să evite o înrăutățire a relațiilor cu Trump”, a explicat analistul politic.
De asemenea, analistul a subliniat că anularea întâlnirii de la Budapesta a fost un gest calculat politic „pentru a pune presiune pe Putin”, deoarece Moscova folosește diplomația doar ca instrument de imagine, iar „americanii au înțeles că, de fapt, Putin vrea poze pentru rețelele sociale și nu se va obține absolut nimic de la acea întâlnire”.
„Trump mai mult a pus presiune pe Zelenski, pe Ucraina. Problema nu e la Zelenski. Până la urmă, și administrația Trump a înțeles că dificultatea este cu Putin și acum încearcă, printr-un joc complicat, dar cu posibile rezultate, să-l facă să oprească această ofensivă… Numai că Putin e într-o altă logică. Aici nu știu dacă înțelege foarte bine Trump și anturajul lui”, a conchis Armand Goșu, în interviul acordat postului public de televiziune.
Amintim că Trump a dispus impunerea de sancțiuni economice drastice împotriva giganților energetici ruși Rosneft și Lukoil, acuzând lipsa de „interes sincer” al Kremlinului pentru o soluție pașnică în Ucraina. Măsura, salutată de Kiev și Bruxelles, a determinat o creștere de aproximativ 3% a prețului internațional al petrolului și a generat reacții vehemente din partea Moscovei.
Vicepreședintele Consiliului de Securitate al Federației Ruse, Dmitri Medvedev, a calificat decizia drept „un act de război economic”, acuzând Washingtonul că „a ales confruntarea”, iar purtătoarea de cuvânt Maria Zaharova a transmis că Rusia „a dezvoltat o imunitate solidă” la restricțiile occidentale.
Pe fondul acestor tensiuni, președintele ucrainean Volodimir Zelenski continuă un turneu diplomatic în țările nordice și capitalele europene, încercând să consolideze sprijinul pentru Kiev după întâlnirea cu Donald Trump la Casa Albă. În declarațiile făcute miercuri, Zelenski a descris propunerea americană de „înghețare” a frontului la liniile actuale ca pe „un compromis bun”, dar a recunoscut că nu crede că Vladimir Putin o va accepta.
Între timp, Uniunea Europeană a adoptat cel de-al 19-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, incluzând pentru prima dată o interdicție asupra importurilor de gaz natural lichefiat (GNL). Decizia marchează un nou pas în eforturile Bruxelles-ului de a reduce dependența energetică de Moscova și de a sincroniza politica europeană cu cea a Washingtonului.
CITIȚI ȘI:
