Corespondență Dan Alexe | Summit UE: noi sancțiuni împotriva Rusiei, nu însă și confiscarea activelor din Europa
Summitul UE de toamnă de la Bruxelles, de joi, 23 octombrie, s-a încheiat fără o decizie clară în privința confiscării activelor rusești depuse în Europa. Au fost luate o serie întreagă de alte decizii: interzicerea cumpărării de gaz lichid (GNL) rusesc, apoi fișarea petrolierelor fantomă și sancțiuni asupra țărilor terțe care se oferă ca intermediari pentru hidrocarburile rusești.
Cât privește o decizie în privința celor peste 200 de miliarde de active rusești depuse în Europa, care ar fi putut fi confiscate pentru a finanța Ucraina, cum s-a propus, decizia a fost amânată pentru summitul următor, din luna decembrie.
Uniunea Europeană nu abandonează însă Ucraina, ba chiar a convenit asupra unui nou pachet de sancțiuni, al 19-lea. Acest ultim pachet de măsuri ale Uniunii Europene împotriva Moscovei include oprirea completă a importurilor de gaz natural lichefiat (GNL) rusesc până la sfârșitul anului 2026, cu un an mai devreme decât era planificat. De asemenea, conține măsuri suplimentare împotriva flotei fantomă de petroliere pe care Moscova o folosește pentru a ocoli sancțiunile occidentale, a precizat președinția daneză.
Aproximativ 117 nave noi din flota fantomă a Rusiei au fost vizate, numărul total de nave sancționate de Uniunea Europeană ajungând la 558. UE a vizat, de asemenea, noi companii din mai multe țări terțe, inclusiv douăsprezece din China și trei din India, care ajută Rusia să ocolească sancțiunile occidentale privind transferurile de tehnologie, în special în producția de drone. Cinci bănci din Hong Kong, Paraguay și Tadjikistan au fost sancționate.
Diplomații ruși acreditați într-o țară a UE vor avea, de asemenea, călătoriile lor în alte state membre restricționate, potrivit președinției daneze. Adesea rezervată în ceea ce privește măsurile luate împotriva Rusiei, Slovacia a anunțat că și-a ridicat rezervele rămase cu privire la acest nou pachet de sancțiuni, deschizând calea pentru acest acord. Acesta trebuie încă adoptat oficial de către cei 27 înainte de a putea intra în vigoare.
UE analizează apoi toate opțiunile legale pentru a utiliza rezervele băncii centrale ruse pe care le-a înghețat – majoritatea fiind deținute de agenția Euroclear Bank din Belgia. Până acum s-a hotărât doar să se folosească dobânzile, „profiturile extraordinare” pe care acele rezerve le generează; o idee este ca banii să fie direct investiți, iar profiturile să fie transferate Ucrainei. La acest summit de la Bruxelles nu s-a putut ajunge la o decizie, din pricina opoziției Belgiei.
Comisia Europeană dorește de mai multă vreme ca activele rusești depozitate în Belgia și la Banca Centrală Europeană să fie folosite pentru a finanța un uriaș împrumut destinat Ucrainei. Activele rusești (numerar, acțiuni, obligațiuni etc.) blocate în Europa sunt estimate la 210 miliarde de euro. Până acum, europenii au folosit doar dobânda la toate aceste miliarde rusești. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a propus însă utilizarea directă a acestor active, sau cel puțin a unei părți: 140 de miliarde de euro. Însă Belgia și-a stabilit propriile sale condiții și nu vrea să fie ținută drept responsabil juridic față de o confiscare care ar fi contestată de Rusia în fața tribunalelor internaționale.
Ucraina ar rambursa acest uriaș împrumut din partea UE doar dacă Rusia va fi de acord să plătească despăgubiri de război. Dacă Moscova refuză, atunci activele sale ar rămâne în Europa, iar sancțiunile europene ar rămâne în vigoare.
Guvernul belgian se teme însă că va fi ținut ca responsabil juridic pentru orice reclamații legale și financiare depuse de Rusia și a cerut vehement tuturor țărilor UE să garanteze împrumutul, ceea ce înseamnă, practic, utilizarea banilor contribuabililor pentru a acoperi orice costuri juridice ulterioare.
Premierul belgian Bart De Wever a sugerat chiar că planul Comisiei ar putea încălca tratatele bilaterale de investiții dintre Belgia și Luxemburg cu Rusia, care au fost semnate în etapele finale ale Războiului Rece, în 1989.
Moscova a avertizat deja că ar considera procedura drept „furt” al activelor sale suverane și că va solicita urmărirea penală a țărilor și persoanelor implicate.
Banca Centrală Europeană a avertizat, la rândul ei, împotriva oricărei confiscări formale de active, de teama că asta ar submina moneda euro pe scena internațională și ar duce la represalii în alte țări străine.
De ce nu există încă o confiscare a activelor rusești
Pentru că, deocamdată, o parte din ajutorul acordat Ucrainei este deja plătit din active rusești, acest lucru se face doar prin reținerea dobânzii generate de aceste active blocate. Euroclear este, de fapt, un depozitar. Nu este o bancă reală care plătește dobânzi celor care vin să-și depună valorile mobiliare la ea. Pe acest defect – faptul că Rusia nu ar trebui să primească dobândă pentru numerarul depus la Euroclear – se bazează astăzi ajutorul acordat Ucrainei.
Euroclear plasează banii rusești (activele rusești erau inițial obligațiuni, dar multe ajung la scadență și au plătit dobânzi între timp) la facilitatea de depozit a Băncii Centrale Europene, care îi plătește dobânzi (în prezent 2%), care sunt rambursate Ucrainei. Prin urmare, nu ne aflăm încă într-un mecanism de sechestru și confiscare. Însă, dacă Europa confiscă active rusești pentru a servi drept garanție pentru un împrumut acordat Ucrainei, face un pas suplimentar considerabil.
În primul rând, pentru că Rusia își va accelera măsurile de represalii. A preluat deja destul de multe companii occidentale, dar există încă companii – Pepsico, Unicredit, Raiffeisen, Mondelez etc. – care operează în Rusia. Există, de asemenea, active occidentale care sunt în prezent blocate la custodele rus, în același mod în care activele rusești sunt blocate la custodele belgian. Este dificil de știut câte. Rusia susține că deține 300 de miliarde de dolari, dar aceasta este evident o exagerare uriașă.
Totuși, cel mai mare pericol al confiscării activelor rusești ar fi aruncarea în aer a sistemului financiar occidental și subminarea credibilității euro ca monedă de rezervă, utilizată în prezent de multe țări, inclusiv China, a avertizat Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene. Confiscarea activelor rusești nu ar fi lipsită de consecințe pentru moneda unică, care și-ar putea pierde statutul de monedă de rezervă chiar mai repede decât dolarul (care rămâne susținut de puterea militară americană).
Deoarece o confiscare ar semnala lumii, și mai precis Sudului Global, că Euroclear nu mai este un depozitar fiabil, deoarece acest seif digital poate fi impus de autoritățile occidentale sub pretextul impunerii de sancțiuni. China, India și Brazilia ar fi, prin urmare, tentate să creeze un sistem financiar paralel (China pune deja bazele), retrăgând cantități enorme de titluri de valoare depuse în prezent în Europa pentru a le depune în altă parte.
Acest sistem financiar paralel nu numai că ar crea un depozitar alternativ la Euroclear, dar ar stabili și un alt sistem de plăți. Prin urmare, supraviețuirea unei părți importante a arhitecturii financiare este în joc, iar situația reprezintă o amenințare directă pentru companiile belgiene din sector, care sunt Euroclear sau Swift. Acesta este parțial motivul pentru care Franța, care este și acționar la Euroclear, împărtășește reticența Belgiei.
