Corespondență Dan Alexe // Danemarca, copiii inuit, dreptul UE și scuzele aduse groenlandezilor
Danemarca deține până la sfârșitul anului președinția rotativă de șase luni a Consiliului UE și, în ultimele luni și săptămâni, a trebuit să-și modifice anumite articole ale legii pentru a face față criticilor atât europene, cât și din SUA. Ultima oară când Danemarca deținuse președinția rotativă a UE fusese în urmă cu 13 ani, în anul 2012. Perioada lungă se explică prin numărul mare de membri ai UE: 27.
Unul dintre principalele mecanisme juridice criticate în Danemarca era cel care impunea indigenilor inuit din Groenlanda un test de filiație, ceea ce a fost considerat de critici ca reprezentând niște prejudecăți rasiste, test care, teoretic, e presupus interzis de la 1 mai anul acesta. Totuși, sunt cunoscute cazuri în care chiar și în această vară unele familii de inuit și-au văzut copiii luați și plasați în orfelinate de serviciile sociale, deseori pentru a fi ulterior adoptați.
După amenințările voalate ale lui Donald Trump în direcția Groenlandei, despre care a spus explicit că ar dori să o anexeze, guvernul danez a devenit foarte precaut față de SUA, căutând acum să-și amelioreze imaginea externă și favorizând o abordare prudentă față de posibila independență a Groenlandei.
După ce a câștigat alegerile din martie anul trecut, premierul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, a format o coaliție care exclude Naleraq, partidul de dreapta cel mai deschis explorării unei relații cu SUA. Groenlanda s-a apropiat de atunci de Danemarca – și de Europa. La începutul acestei luni, Danemarca a declarat că va investi 27,4 miliarde de coroane daneze (3 miliarde de euro) pentru a-și consolida prezența militară în Arctica, inclusiv un cablu subacvatic care o va lega de Groenlanda și construirea unei baze militare în Nuuk.
Relațiile cu SUA s-au deteriorat și mai mult după ce Danemarca l-a convocat pe însărcinatul cu afaceri al SUA în această vară, în legătură cu o presupusă campanie de influență în Groenlanda. Dar imaginea a ceea ce mulți numesc urmele colonizării daneze în Groenlanda rămâne pătată de lunga campanie a înlăturării, vreme de decenii, a multor copii indigeni de familiile lor, precum și de campania, recunoscută oficial, de sterilizare a femeilor inuit.
Și astăzi dăinuie probleme presante, inclusiv niveluri ridicate de abuz de alcool, violență domestică și una dintre cele mai mari rate de sinucidere din lume, situație considerată că ar avea rădăcini în istoria colonială. Șefa guvernului danez, social-democrata Mette Frederiksen, s-a deplasat astfel la Nuuk luna trecută, cerând oficial și personal scuze victimelor unei campanii care datează din anii 1960 pentru a limita creșterea populației în Groenlanda.
O anchetă oficială din acest an a constatat că aproximativ jumătate dintre femeile de vârstă fertilă din Groenlanda au fost echipate forțat cu un sterilet, inclusiv fete de doar 12 ani. Multe nu și-au dat consimțământul, iar unele au devenit infertile. Acest lucru a fost chiar numit „genocid” de către unii politicieni groenlandezi.
Cu SUA urmărind situația, Danemarca nu își poate permite să greșească. La Copenhaga se știe încă de la începutul anului că, de fiecare dată când Danemarca greșește, cineva de cealaltă parte a oceanului va încerca să obțină ceva: fie că este vorba de opoziția groenlandeză, fie de administrația SUA.
Guvernul de la Copenhaga a emis o directivă încă din luna ianuarie, ca răspuns la numărul tot mai mare de cazuri care indicau un tratament discriminatoriu al părinților de origine inuită, directivă care spune că municipalitățile trebuie să utilizeze, pentru verificările familiale, o unitate specifică de servicii sociale numită Viso, al cărei personal este familiarizat cu limba și cultura groenlandeză. Familiile pot acum obiecta la procedură.
Un raport al Institutului Danez pentru Drepturile Omului a arătat în 2022 că acei copii născuți din părinți groenlandezi și care locuiesc în Danemarca aveau de cinci ori mai multe șanse să fie plasați în familii de plasament decât cei născuți din părinți danezi. Testele, reunite sub sigla FKU (forældrekompetenceundersøgelse), nu iau în considerare diferențele culturale și sunt, în general, efectuate în daneză, o limbă pe care părinții s-ar putea să nu o vorbească fluent.
Un nou organism analizează acum cazurile în care testele FKU au fost folosite pentru a îndepărta copii. Ministrul danez pentru afaceri sociale a estimat că aproximativ 300 de cazuri vor fi reexaminate – un număr aparent mic, dar cu un impact imens asupra relației cu Groenlanda, care are o populație mai mică de 60.000 de locuitori.
Groenlanda a încetat să mai fie o colonie în 1953 și este acum un teritoriu autonom în cadrul regatului Danemarcei. Limba oficială este kalaallisut, sau groenlandeza. Dar insula rămâne dependentă de Danemarca pentru jumătate din bugetul său și nu controlează domenii-cheie, precum politica externă sau apărarea. Și, deși are dreptul de a solicita independența, rezultatul oricărui referendum ar trebui ratificat de parlamentul danez.
Trump Jr. a vizitat Groenlanda în timp ce tatăl său se pregătea să preia mandatul, după ce a declarat în campanie că controlul Groenlandei este „o necesitate absolută” pentru securitatea națională a SUA. Cea mai mare insulă din lume se află pe cea mai scurtă rută de zbor dintre America de Nord și Rusia, ceea ce o face o bază operațională crucială pentru supraveghere și apărare antirachetă. Topirea gheții deschide noi rute de transport maritim prin Arctica, alimentând rivalitatea dintre Rusia și China.
