Corespondență Dan Alexe // După eșecul ultimului summit UE, ce se va întâmpla cu împrumutul către Ucraina
Încă o dată, Ucraina a fost în centrul dezbaterilor unui summit european, atunci când, joi, 23 octombrie, șefii de stat și de guvern ai Uniunii Europene (UE) s-au reunit la Bruxelles pentru un Consiliu European de toamnă foarte aglomerat.
În timp ce cei douăzeci și șapte au reușit să ajungă la un acord privind renunțarea completă la gazele naturale rusești până la sfârșitul anului 2027, negocierile privind utilizarea activelor înghețate în Europa au stagnat. După ce Donald Trump a decis să pună capăt sprijinului american, având propriile sale vistierii goale, Uniunea Europeană a decis să abordeze acest subiect tabu încă de la începutul războiului.
Confiscarea directă a acestor active rămâne o linie roșie pentru țările UE, dar Comisia propune în continuare ca, datorită fondurilor rusești, să se finanțeze un împrumut de 140 de miliarde de euro către Kiev.
Imediat după dezamăgirea summitului, șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a dat asigurări că executivul european va continua să exploreze posibilitatea unui împrumut de înlocuire pentru Ucraina din fonduri rusești înghețate. „Decizia finală” privind împrumutul va trebui luată apoi la summitul UE din decembrie. Comisia insistă că nimeni nu a respins-o, în realitate, și că statele UE au luat o decizie importantă de a sprijini financiar Ucraina în 2026 și 2027. Rămâne însă de văzut cum și ce înseamnă un împrumut „de substituție” sau de înlocuire.
Țările UE ar putea fi solicitate direct să recurgă la zeci de miliarde de euro în datorii comune, ca parte a unui „Plan B” pentru a menține Ucraina pe linia de plutire, după ce Belgia a respins planurile de a utiliza activele înghețate ale Rusiei ca gură de oxigen financiară pentru Kiev. Perspectiva ca țările UE, multe dintre ele deja puternic îndatorate, să fie nevoite să intre și mai mult în deficit pentru a ajuta Ucraina sperie însă deja. Kievul se va confrunta cu dificultăți financiare serioase la sfârșitul primului trimestru din 2026, dacă nu primește o nouă injecție de numerar, iar Europa este, în prezent, singura opțiune credibilă.
Cum de s-a ajuns aici – se știe. Premierul belgian Bart De Wever a intervenit cu un atac politic extrem de dur, Belgia fiind esențială în acest plan, deocamdată suspendat, deoarece cele 140 de miliarde promise Ucrainei sunt blocate la depozitarul belgian Euroclear. De aceea, Bart De Wever cere garanții solide că Belgia nu va fi responsabilă dacă planul eșuează. Și va eșua, a sugerat De Wever. El a spus chiar: «Liderii țărilor UE trebuie să înțeleagă că, dacă noi luăm banii lui Putin, și el ni-i va lua pe ai noștri.» Și, într-adevăr, companiile europene vor putea fi confiscate în Rusia. Banii occidentali înghețați în Rusia vor fi luați de Kremlin. Și poate că țările prietene cu Rusia vor face același lucru, a mai spus Bart De Wever.
Pe lângă cererile de despăgubire, Rusia, potrivit lui Bart De Wever, ar putea declara falimentare și alte companii belgiene și europene din Rusia și le-ar putea sechestra. Apoi, activele rusești pe care le găzduiește reprezintă, singure, o treime din PIB-ul belgian.
Desigur, este dificil de înțeles cum au putut Comisia și Consiliul să facă o astfel de greșeală în organizarea summitului, mai ales știind că Comisia a avut la dispoziție câteva luni pentru a calma preocupările Belgiei. Potrivit diplomaților prezenți la summit, este posibil ca De Wever și colegii săi să fi considerat că Comisia nu a ținut cont pe deplin de preocupările lor. Prim-ministrul belgian Bart De Wever, care se află în mijlocul unor negocieri bugetare dificile pe plan intern, a văzut însă ultima propunere legală a Comisiei pentru împrumutul de reparații abia în dimineața summitului, după cum s-a aflat ulterior. Era greu de imaginat că va aproba chiar atunci, pe loc, ceva ce ar putea expune Belgia la uriașe datorii și penalități.
Există un precedent: în 2023, Ungaria a respins un plan de finanțare a Ucrainei, doar pentru a se retrage în ultimul moment, permițând, în cele din urmă, aprobarea unui împrumut de 50 de miliarde de euro în februarie 2024. Pe atunci, însă, UE nu era singură, deoarece SUA încă oferea ajutor monetar Ucrainei. Rămâne faptul că Ucraina are nevoie de bani în 2026. Și ar fi mai bine dacă ar primi banii la începutul anului 2026, cum a amintit Zelenski, altfel Ucraina va rămâne fără bani până la sfârșitul primului trimestru al anului 2026. Atunci, Ucraina s-ar confrunta cu un adevărat colaps economic, care va reprezenta un risc de securitate pentru întreaga Europă, dacă UE nu intervine.
