BLOCAJ | „Comisie controlată politic”: intenția autorităților din Găgăuzia de a înființa o entitate electorală „temporară”, taxată de Guvern
Autonomia Găgăuză nu are în continuare un consiliul electoral, fapt ce face imposibilă organizarea alegerilor pentru noua Adunare Populară (AP) de la Comrat. Mandatul actualei legislaturi locale expiră în noiembrie, iar instanțele judecătorești examinează două decizii contradictorii ale Adunării Populare: una privind dizolvarea fostei comisii electorale a Găgăuziei și alta referitoare la crearea unei comisii noi, permanente.
Între timp, un deputat local a lansat inițiativa constituirii unei comisii temporare care să organizeze alegerile din Găgăuzia. Propunerea este catalogată de Cancelaria de Stat drept o tentativă de a controla politic și a tergiversa procesul electoral din regiune.
„Se pregătește o comisie controlată politic”
Șeful Oficiului Teritorial al Cancelariei de Stat de la Comrat, Serghei Cernev, acuză o tentativă de a controla politic procesul electoral și susține că inițiativa privind înființarea unei comisii electorale temporare la Comrat ar urmări scopul de a amâna deliberat alegerile.
„Constantinov și Leiciu (Dmitri Constantinov și Gheorghe Leiciu, președintele și, respectiv, vicepreședintele AP - n.r.) au nevoie de o comisie nouă. Practic, Șor are nevoie de o nouă comisie pe care s-o poată controla. Aceasta e toată problema. Chiar și această comisie temporară este ilegală. Ei încearcă să numească repede oamenii lor în Adunarea Populară și în funcția de bașcan al Găgăuziei”, a comentat Cernev pentru Teleradio-Moldova.
Funcționarul a avertizat că, în actualele condiții, orice încercare de a constitui o nouă comisie riscă să compromită procesul electoral.
„Dacă mâine e numită comisia temporară și începe cursa electorală, iar Curtea Supremă de Justiție repune în funcție vechea comisie, ce facem mai departe? Pe teritoriul Găgăuziei va fi legitimă doar comisia permanentă. Leiciu înțelege asta și face ca disputele legale să se prelungească. Ei trag de timp”, a concluzionat Cernev.
„Legea veche a fost abrogată, legea nouă este suspendată”
Vicepreședintele Adunării Populare, Gheorghe Leiciu, afirmă, la rândul său, că a propus crearea acestei autorități temporare pentru a putea organiza alegerile la funcția de deputat local.
„Legea care reglementează aceste aspecte a fost suspendată de Curtea de Apel Sud. În prezent, nu există niciun act normativ care să ne permită deblocarea situației și organizarea alegerilor, care ar trebui să aibă loc pe 16 noiembrie”, a declarat Leiciu pentru Teleradio-Moldova.
Potrivit acestuia, singura soluție de moment ar fi crearea unei comisii electorale temporare, așa cum s-a procedat „aproape 30 de ani în Găgăuzia”. Pe termen lung, însă, Leiciu susține că este necesară o comisie permanentă, integrată în sistemul electoral al Republicii Moldova.
Potrivit aceleiași surse, pe rolul instanțelor se află două decizii ale Adunării Populare de la Comrat - una privind dizolvarea, în 2023, a comisiei electorale a Găgăuziei, iar alta referitoare la crearea unei comisii permanente, o inițiativă a AP din iunie curent. Deputatul afirmă că procesul ar fi „blocat” intenționat, ceea ce împiedică formarea unei autorități electorale funcționale.
„Avem o situație paradoxală: legea veche a fost abrogată, legea nouă este suspendată, iar instanțele dezbat articole care nu mai există. Între timp, alegerile trebuie organizate, iar fără comisie acest lucru este imposibil”, a precizat vicepreședintele Adunării Populare.
Proiectul de lege pentru o comisie temporară
Proiectul de lege propus de deputatul de la Comrat, Gheorghe Leiciu, prevede crearea unei comisii electorale temporare, care să funcționeze până la clarificarea situației juridice privind vechea autoritate electorală. Documentul urmează să fie analizat în comisia de profil a AP, după care va fi supus consultărilor publice și expertizei juridice, înainte de a fi supus votului în plenul Adunării Populare.
Totuși, chiar și în cazul adoptării, legalitatea acestei structuri ar putea fi contestată, întrucât Curtea Supremă de Justiție urmează să pronunțe o decizie definitivă pe 26 noiembrie privind legalitatea dizolvării comisiei anterioare.
Analist: „Legea este depășită și reflectă fricile sovietice ale epocii”
Fostul deputat Oazu Nantoi consideră că situația din Autonomia Găgăuză este consecința unui cadru legislativ învechit și a lipsei de coerență juridică între Chișinău și Comrat.
„Când vorbim despre Unitatea Autonomă Teritorială Găgăuzia, ea a fost creată în urma adoptării Legii numărul 344 din 23 decembrie 1994. (…) Acea lege este una depășită sub mai multe aspecte. Ea reflecta mentalitatea, nivelul de incompetențe și fobiile din anul 1994”, a declarat Nantoi.
Potrivit analistului, blocajele actuale sunt și rezultatul lipsei de reacție a autorităților centrale.
„Este regretabil că guvernarea Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), care a avut 63 de voturi inițial, nu a intervenit pe lângă legea din 1994”, a spus Nantoi, fost deputat al fracțiunii PAS, adăugând că o astfel de reformă ar fi putut corecta neconcordanțele juridice care afectează funcționarea autonomiei.
Nantoi a oferit exemplul Tirolului de Sud, provincie autonomă din Italia, unde litigiile dintre autoritățile centrale și cele regionale sunt soluționate rapid de instanțe, în timp ce, „în Găgăuzia, deciziile ilegale ale Adunării Populare rămân valabile ani întregi, până la o hotărâre definitivă a Curții Supreme de Justiție”.
În opinia sa, actualul blocaj „reflectă lipsa de coerență a cadrului juridic și impasul moral al liderilor locali, care au dansat sub bagheta lui Șor, iar în spatele lui Șor stătea Kremlinul”.
„Autonomia Găgăuză trebuie să devină un element organic al statului Republica Moldova, nu instrumentul Kremlinului”, a conchis Oazu Nantoi.
Precizăm că alegerile pentru Adunarea Populară a Găgăuziei urmau să fie stabilite pentru data de 16 noiembrie 2025, prima duminică după expirarea mandatului actualei legislaturi. Cu toate acestea, lipsa autorității electorale regionale, desființată în 2023, și incertitudinea privind constituirea unui nou organ au blocat procesul electoral.
Adunarea Populară a Găgăuziei (Halk Toplușu) este autoritatea reprezentativă și legislativă a autonomiei, compusă din 35 de deputați aleși prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat pentru un mandat de patru ani.
CITIȚI ȘI:
