Costume și podoabe din Banat, prezentate la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală
O expoziție dedicată portului popular bănățean a fost inaugurată la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală din Chișinău. Vizitatorii pot admira costume tradiționale, podoabe și documente fotoetnografice din colecția etnologului Marius Matei, care a salvat numeroase piese ale portului din zona Banatului de câmpie.
„E minunată expoziția în întregime și fiecare exponat aparte și e muncă extraordinara”.
„Eu nu știu dacă este vreo mânecuță, o poală, vreun fragment dintr-o cămașă care să nu ne impresioneze”.
„Sunt neobișnuite, că la noi e altfel de abordare a decorului acesta ornamental și asta impresionează”.
„Am adus Banatul în Basarabia, în Republica Moldova. Un eveniment important nu numai pentru muzeul nostru, dar pentru întreaga societate și se pliază peste cei 136 de ani de la fondarea acestui frumos muzeu din Chișinău”, menționează directorul Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală, Petru Vicol.
Costumele bănățene de la sfârșitul secolului al XIX-lea fac parte din vasta colecție de peste 3.500 de piese ale etnologului Marius Matei.
„Am început să mă documentez în urmă cu 20 de ani luând la pas fiecare sat în parte și descoperind piesă cu piesă, reasamblând-o și recuperând aceste costume tradiționale, care astăzi nu se mai găsesc”, povestește Marius Matei, doctor în etnologie.
Costumele au fost expuse în mai multe muzee internaționale.
„În aceste costume femeile de acolo, din Banat, au imprimat tot ceea ce înseamnă prestigiu social. De unde au avut, de unde n-au avut, dar au creat un costum atât de expresiv, atât de al locului, cum nu s-a mai întâmplat în alte părți”, constată Varvara Buzilă, doctor în etnologie.
Surpriza evenimentului a fost prezența interpretei Lia Lungu, considerată una dintre cele mai importante voci ale folclorului bănățean. Artista a purtat costume tradiționale reprezentative pentru diferite etape ale vieții femeii din Banat.
„Este un costum de cânepă, o formă veche de strai. Acest leagăn este leagănul în care a crescut neamul. Leagănul se poartă pe spate. Așa îl purta mama, făcea treburile casnice, treburile câmpului și pruncul rămânea până la 7-8 luni legat de mama”, spune cântăreața Lia Lungu.
Expoziția „Rădăcini bănățene” poate fi văzută la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală până pe 23 noiembrie.
