EXCLUSIV | Raportul Comisiei Europene: R. Moldova, progrese mai mari decât alte țări candidate
Comisia Europeană urmează să prezinte marți, 4 noiembrie, raportul său anual privind progresele înregistrate în țările candidate. Situația de ansamblu pare destul de sumbră, în schimb Republica Moldova se arată a fi realizat progrese, în special în comparație cu alți candidați cum sunt Ucraina, Serbia și, mai ales, Georgia.
Ceea ce rezultă din raport este că ce pare necesar acum nu ar fi idei noi, precum abolirea dreptului de veto în votul intern din UE, ci voință politică autentică din partea statelor membre.
„Pachetul anual în chestiunea extinderii” ce va fi prezentat marți, 4 noiembrie, de Comisie la Bruxelles - și pe care Teleradio-Moldova l-a putut consulta în avanpremieră - va menționa progresele înregistrate în negocierile de aderare cu Albania, unde aproape toate capitolele de negociere au fost deschise, și închiderea unor capitole cu Muntenegru.
Cu toate acestea, nicio altă țară candidată nu a făcut progrese tangibile. R. Moldova, Ucraina, Macedonia de Nord și Bosnia nici măcar nu au deschis primele capitole ale negocierilor de aderare. Serbia nu a deschis niciun capitol nou de aproape patru ani. În cazul Kosovo, cererea nici măcar nu a fost depusă spre examinare.
Negocierile cu Turcia rămân înghețate, iar Georgia a făcut pași mari înapoi. În aceste circumstanțe, rapoartele de progres vor conține o descriere detaliată a situației din țările din toate domeniile monitorizate de UE. Însă nu au fost înregistrate progrese concrete în direcția aderării la Uniune.
Acest regres vine într-un an în care se vorbește constant despre o nouă dinamică. UE a recunoscut procesul de extindere ca o prioritate absolută și un obiectiv strategic. Majoritatea cetățenilor UE salută admiterea de noi membri. Blocada vine într-un moment în care șefii de stat și de guvern vorbesc despre posibilitatea ca UE să se extindă cu unul sau doi membri în 2028 sau 2030, cel târziu.
Raportul despre R. Moldova
Examinarea tehnică a acquis-ului (screening) cu Ucraina și Republica Moldova a fost finalizată în această toamnă. Comisia a prezentat Consiliului rapoartele de screening pentru ambele țări pe categoriile 1 – aspecte fundamentale, 2 – piața internă, 3 – competitivitate și creștere incluzivă și 6 – relații externe. În luna mai 2025, Ucraina și Republica Moldova au adoptat foi de parcurs privind statul de drept, administrația publică și funcționarea instituțiilor democratice, iar în cazul Ucrainei, un plan de acțiune privind minoritățile naționale, în conformitate cu orientările rapoartelor de screening.
Comisia Europeană constată că R. Moldova a progresat pe calea aderării cu o viteză accelerată și și-a aprofundat semnificativ cooperarea cu UE, în ciuda amenințărilor hibride continue și a încercărilor de a destabiliza țara și parcursul său către UE. Angajamentul ferm al Moldovei față de aderarea la UE a fost, de asemenea, reconfirmat prin alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, care au dus la o majoritate angajată să promoveze calea țării către UE. Primul summit UE-Moldova din 4 iulie 2025 a deschis un nou nivel de cooperare și integrare. În paralel, au fost luate măsuri concrete pentru integrarea treptată a Republicii Moldova în părți-cheie ale pieței unice, inclusiv în domeniul „Roam like at home” la 1 ianuarie 2026.
Corupția continuă să reprezinte o provocare semnificativă pe care și Chișinăul, precum și celelalte țări implicate în procesul de aderare trebuie să o abordeze cu prioritate. Au fost înregistrate însă progrese în ceea ce privește instituirea unor sisteme naționale de avertizare timpurie privind noile substanțe psihoactive atât în R. Moldova, cât și în Albania. În conformitate cu mandatul său revizuit, se dezvoltă o cooperare mai strânsă cu Agenția Uniunii Europene pentru Droguri.
De asemenea, R. Moldova face progrese constante în ceea ce privește controlul armelor de calibru mic și al armelor ușoare (SALW). R. Moldova a mai înregistrat progrese și în ceea ce privește combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului în ultimul an, ceea ce a deschis calea și pentru aderarea la sistemul de plăți SEPA (Single Euro Payments Area).
Republica Moldova, în special, și-a dovedit rezistența față de interferența neobosită a Rusiei în contextul alegerilor parlamentare. R. Moldova a continuat să găzduiască refugiați ucraineni, contribuind la eforturile de protecție și integrare a acestora.
Creșterea PIB-ului a stagnat însă în R. Moldova (0,1%), în principal din cauza unui declin semnificativ în agricultură.
Planul de creștere pentru Republica Moldova, adoptat în octombrie 2024, vizează stimularea convergenței socio-economice cu UE și sprijinirea procesului de aderare, bazat pe implementarea reformelor legate de UE. Planul este construit pe trei piloni care vor accelera reformele socio-economice și fundamentale, vor îmbunătăți accesul la piața unică a UE și vor spori asistența financiară prin intermediul unei Facilități dedicate pentru Reforme și Creștere pentru Republica Moldova. UE a angajat un pachet substanțial de sprijin în valoare de 1.9 miliarde EUR pentru perioada 2025 - 2027 prin intermediul Facilității care a fost adoptată în martie 2025.
Prefinanțarea se ridică la 294 de milioane EUR, din care 270 de milioane EUR în împrumuturi care au fost debursate la 11 iunie și 24.3 milioane EUR în granturi care vor sprijini proiecte de investiții aprobate în cadrul Platformei de Investiții pentru Vecinătate într-o etapă ulterioară. Prima tranșă de împrumuturi în valoare de 18.9 milioane EUR a fost debursată la 2 septembrie 2025, după ce Republica Moldova a prezentat primele măsuri de reformă.
R. Moldova, Ucraina și partenerii din Balcanii de Vest au beneficiat cu toții de integrarea treptată, anul 2025 fiind un an crucial în mai multe domenii. Integrarea treptată este un motor al alinierii la acquis-ul UE, cu rezultate deja vizibile în domeniile telecomunicațiilor (roaming), plăților, sectorului bancar și legislației privind combaterea spălării banilor (Zona unică de plăți în euro, SEPA), vămii, energiei și bunurilor industriale. Alte domenii de integrare treptată includ agricultura, serviciile de încredere, spațiul, asistența medicală, transporturile și apărarea.
R. Moldova menține relații bune cu vecinii săi și cu alte țări candidate prin inițiative bilaterale, trilaterale și regionale. Au loc schimburi regulate de replici cu Ucraina și țările din Balcanii de Vest cu privire la procesul de aderare. În contextul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, R. Moldova are o cooperare puternică și îmbunătățită cu Ucraina și România, inclusiv în formate trilaterale, în special în ceea ce privește securitatea energetică, transporturile și conectivitatea atât la nivel tehnic, cât și la nivel înalt.
În sfârșit, Guvernul proeuropean de la Chișinău s-a aliniat în mod constant declarațiilor internaționale care condamnă agresiunea militară a Rusiei și a arătat solidaritate cu Ucraina.
Stagnarea extinderii UE
În urmă cu un sfert de secol, șefii de stat și de guvern ai UE s-au întâlnit pentru prima dată la Zagreb pentru un summit comun cu șefii de stat și de guvern ai statelor din Balcanii de Vest. Noiembrie 2000 a fost prima dată când UE a oferit perspectiva integrării în UE țărilor fostei Iugoslavii și Albaniei. (Cu excepția cazului special al Sloveniei, care era deja pe punctul de a încheia negocierile de aderare la momentul respectiv.)
Privind în urmă, 25 de ani mai târziu, doar Croația a reușit să închidă acel cerc. Deși au trecut mai mult de doisprezece ani de la aderarea sa la 1 iulie 2013, Croația este încă „cel mai tânăr stat membru al UE”. Niciodată în istoria UE nu au trecut atâția ani fără o extindere prin aderarea de noi membri.
Acest lucru spune multe despre voința reală a UE de a se extinde. Nici măcar zecile de declarații și concluzii pozitive nu pot ascunde acest fapt. Se vorbește mereu despre „un nou impuls pentru extindere”, „un angajament reînnoit față de extindere” sau se dau asigurări că drumul către integrarea în UE este ireversibil pentru țările candidate.
Da, mulți vor argumenta că situația din Balcanii de Vest este mult mai bună astăzi. Că UE și-a extins perspectiva UE mai spre est, acordând statutul de candidat Ucrainei, R. Moldova și Georgiei. Însă, în comparație cu trecutul, acest lucru cu greu poate fi descris ca un succes.
Lipsa de voință a UE
Lipsa de progres în procesul aderării pare, așadar, că se datorează mai mult UE decât țărilor candidate. Dincolo de deficitele evidente din regiune și de lipsa frecventă a unei voințe politice autentice pentru reformă în unele țări candidate, motivul lipsei de progres îl reprezintă blocajele în spatele cărora se află unul sau mai multe state membre din Consiliu. Aceasta este o indicație clară a faptului că noile idei discutate în prezent pentru accelerarea procesului de extindere nu sunt suficiente. De asemenea, este nevoie de voința politică puternică a statelor membre ale UE pentru a avansa acest proces.
Președintele Consiliului European, António Costa, de exemplu, a propus abolirea dreptului de veto asupra deschiderii capitolelor. Aceasta este o propunere bine intenționată, dar nu va schimba prea multe blocade. Chiar și pentru această simplificare nu există sprijinul necesar în rândul statelor membre. Aceasta în ciuda faptului că capitalele ar avea încă multe oportunități de a bloca închiderea capitolelor sau ratificarea unui tratat de aderare la o dată ulterioară.
Bulgaria, Grecia, Olanda și, de asemenea, Croația s-au pronunțat împotriva ridicării dreptului de veto. Pentru aceste țări este vorba de protejarea influenței și importanței statelor membre mai mici. Se spune că Cipru, Ungaria și Franța sunt, de asemenea, sceptice sau chiar opuse propunerii. Prin urmare, șansele ca inițiativa președintelui Consiliului să fie adoptată sunt mici.
O soartă similară o așteaptă și ideea suspendării dreptului de veto pentru noii membri la începutul aderării lor. Aceasta până când UE va adopta reformele interne necesare. Acest lucru are scopul de a calma temerile unor țări că o UE cu 35 de state membre ar putea funcționa cu greu. Această idee este *„într-un stadiu incipient”, dar este luată în considerare serios în cadrul organismelor Uniunii Europene.
Este puțin probabil ca cei care stau în calea Ucrainei sau Macedoniei de Nord să fie de acord cu această idee. Perspectiva ca noile membre să aibă doar drepturi de vot limitate la început nu va descuraja Ungaria sau Bulgaria să blocheze. În afară de faptul că drepturile de vot limitate fac din țările balcanice sau din Ucraina membri de mâna a doua, ceea ce ar trebui să ofere noi argumente pentru scepticii UE din țările candidate.
