Prețurile în Rusia cresc din nou: inflația lovește alimentele și benzina. Moscova recurge la o practică păguboasă a URSS
Prețurile la produsele alimentare și la carburanți continuă să crească în Federația Rusă. Ministerul Agriculturii a propus înghețarea prețurilor pentru „produsele social importante”, însă lanțurile de magazine se opun cu vehemență. Inflația afectează toate segmentele produselor de bază, în toate regiunile țării, iar în spatele fiecărei creșteri de tarif se ascund interese complexe ale statului, ale mediului de afaceri și ale consumatorilor.
Discuțiile pe această temă au fost abordate la Radio Svoboda de jurnalistul economic Maksim Blant, antreprenorul Dmitri Potapenko, economistul Vladislav Jukovski și economista Natalia Zubarevici.
Creșterea costurilor de producție și povara asupra consumatorilor
Antreprenorul Dmitri Potapenko atrage atenția la povara administrativă și financiară asupra mediului de afaceri.
„Principala cauză este creșterea poverii asupra mediului de afaceri – administrative și financiare. O influență majoră o are rata-cheie ridicată și creșterea presiunii fiscale. Producătorii trebuie să rămână cu profit, însă costurile lor cresc rapid. Este un fenomen universal atât pentru producătorii ruși, cât și pentru cei străini. Pentru a compara dinamica prețurilor, ar trebui să privim, de exemplu, spre Turcia, unde inflația este adesea mai mare. În schimb, în țările europene creșterea prețurilor este mai redusă, iar structura economiei generează un impuls inflaționist mai mic”, a remarcat Potapenko.
Potrivit antreprenorului rus, devine vizibilă lipsa mecanismelor de piață, în condițiile în care aproximativ 80% din tot ajutorul de stat merge către marile agro-holdinguri.
Economista Natalia Zubarevici a adăugat că prețurile producătorilor agricoli au crescut anul acesta cu 19% în sectorul vegetal și cu 9% în cel zootehnic.
„De ce? Pentru că s-au majorat costurile energiei electrice și ale căldurii în medie cu 15%, iar tarifele pentru transportul auto au crescut cu 22%. Producătorii au fost nevoiți să includă aceste creșteri de costuri în prețurile produselor lor. Acestea sunt consecințele inflației generale din întreaga economie”, a explicat ea.
Intervenții parțiale și „justiția socială”
Jurnalistul Maksim Blant afirmă că autoritățile ruse încearcă să regleze parțial prețurile prin carduri sociale.
„Se fac experimente, însă deocamdată nu pentru fixarea prețurilor, ci pentru a oferi produse de bază persoanelor cu venituri mici – fie la prețuri stabile, fie cu o creștere minimă, sub rata oficială a inflației. Dar pe această cale a mers și Uniunea Sovietică, iar rezultatul a fost un deficit total”, a amintit Blant.
Potrivit jurnalistului economic, în Rusia mereu „plătește mai mult cel care pare mai bogat”.
„Pot exista, de exemplu, 'ouă sociale', mai mici și mai ieftine, dar dispar rapid de pe rafturi. În schimb, rămân ouăle mari, cu două gălbenușuri, care costă și cu jumătate de preț mai mult. Situația e similară și pentru alte produse: lapte mai gras sau pâine specială. Produsele sociale s-au epuizat, iar acum ai de ales: fie cumperi ce este, fie cauți în alte magazine. În felul acesta, comercianții compensează pierderile din vânzarea produselor ieftine. Guvernul prezintă această practică ca o formă de justiție socială: pentru cei săraci vom oferi produse ieftine, iar pierderile le vor acoperi cei bogați”, a explicat specialistul.
Creșterea TVA-ului și impactul asupra inflației
De la începutul anului, cota standard a TVA-ului în Rusia va crește de la 20% la 22%, ceea ce va duce la scumpirea a aproximativ tuturor bunurilor și serviciilor – de la electrocasnice până la utilități. Economistul Vladislav Jukovski avertizează că toți factorii actuali vor alimenta inflația: cheltuielile bugetare, cheltuielile militare, deficitul bugetar în creștere, majorarea TVA-ului și a tarifelor la energie și servicii comunale cu 12-15%, iar în unele regiuni chiar cu 30%.
„Criza carburanților a dus deja la o creștere de 12% a prețului benzinei, iar până la sfârșitul anului se așteaptă o majorare suplimentară de 5-7%. Toate acestea vor conduce la scumpiri de 15-20% pentru bunurile de larg consum. Prin urmare, nu poate fi vorba de inflație de 4-6%, așa cum promit oficialii”, opinează economistul.
Deja-vu
Creșterea taxelor și a costurilor de producție afectează direct întreprinderile mici și mijlocii.
„Cea mai puternică lovitură va fi resimțită tocmai de acest sector. Conform Rosstat, 141 de mii de companii au fost lichidate în perioada ianuarie - septembrie, în timp ce doar 93 de mii au fost create. Este un adevărat proces de dispariție a actorilor economici”, a punctat Jukovski.
Populația deține aproximativ 50 de trilioane de ruble în depozite bancare. Dacă rata-cheie va fi redusă, oamenii se vor grăbi să-și retragă banii, ceea ce va accelera inflația.
„Pentru a preveni acest lucru, fie rata trebuie crescută peste 25%, fie depozitele să fie înghețate. Dacă nu se iau astfel de măsuri, sistemul financiar poate fi pus în pericol”, a adăugat expertul.
Totodată, specialiștii sunt de părere că mobilizarea resurselor pentru nevoile apărării are un efect inflaționist uriaș. Oficialii apropiați puterii recunosc că economia se află într-o stagnare sau chiar într-o recesiune tehnică. Uzinele Uralvagonzavod și Rosselmash au redus săptămâna de lucru, iar industria cărbunelui se confruntă cu pierderi de aproximativ 330 de miliarde de ruble.
Continuarea războiului va pune presiune suplimentară asupra economiei, riscând repetarea crizei de la sfârșitul anilor ’80 – începutul anilor ’90, pe timpul Uniunii Sovietice.
CITIȚI ȘI:
