Corespondență Dan Alexe | Maia Sandu la Bruxelles: Chișinăul rămâne „la pachet” cu Kievul în procesul aderării
Președinta Maia Sandu va vorbi, marți, 4 noiembrie, la Bruxelles, la primul Summit European media organizat de grupul Euronews. Primul eveniment de acest tip, la care vor participa lideri din majoritatea celor nouă țări candidate, summitul va fi televizat în direct și va permite efectuarea unui bilanț al stadiului progresului spre aderarea la UE a celor nouă, el fiind organizat simultan cu publicarea raportului Comisiei Europene, pe care l-am prezentat în detaliu în edițiile de ieri.
Din acel raport rezultă însă că, pentru moment, Chișinăul rămâne „la pachet” cu Kievul în procesul aderării. Asta în ciuda faptului că, cu toată presiunea războiului, Ucraina este mai puțin criticată în acest raport decât Serbia, care și-a început în urmă cu un deceniu negocierile de aderare, sau decât Georgia, al cărei proces de aderare este deocamdată suspendat.
Țările candidate, în număr de nouă, se împart între cinci țări balcanice (Albania, Bosnia, Macedonia, Muntenegru și Serbia), apoi „pachetul” estic: Ucraina–Moldova și, în sfârșit, cele două țări „codașe”: Turcia și Georgia.
Lăsând deoparte Turcia și Georgia, cu care negocierile sunt întrerupte, țara cea mai problematică, din motive obiective, cauzate de război, rămâne Ucraina. De aceea, este de o importanță vitală și pentru R. Moldova ca planul european încă nefăcut public, dar despre care se tot vorbește, plan inițiat de Finlanda, să devină un succes.
E vorba de un plan prin care s-ar ajunge la un armistițiu, în virtutea căruia ar trebui ca Ucraina și Rusia să convină asupra unui „pact de neagresiune”, ceea ce înseamnă că, deși Moscova va opri atacurile asupra Ucrainei, Kievul va trebui să se abțină de la încercarea de a recupera teritoriile controlate de Rusia în regiuni ucrainene precum Crimeea, Donbas, Herson și Zaporijia prin mijloace militare. În ceea ce privește centrala nucleară din ultima regiune, ideea propusă este de a o transfera de sub controlul Rusiei către o terță parte nenumită și de a începe negocierile pentru a permite Ucrainei să o preia din nou.
Se mai prevede, de asemenea, că Ucraina și Rusia vor începe un proces de acord privind compensarea pagubelor de război cu activele înghețate în Europa, în valoare de peste 200 de miliarde de euro, care se propune a fi returnate odată ce se va ajunge la un acord între Kiev și Moscova.
În absența unui asemenea acord între Kiev și Moscova, prin intermediari, cum este acesta propus de Finlanda, care încă n-a fost făcut public, R. Moldova se va vedea în continuare condamnată să avanseze împreună cu Ucraina, începând eventual partea tehnică a unor negocieri care n-ar fi numite așa.
O recapitulare a procesului aderării
Procesul de aderare la UE a Kievului și Chișinăului s-a accelerat în urma invaziei Rusiei în Ucraina, pe 24 februarie 2022. Întrucât UE și-a oferit rapid sprijinul Kievului, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a semnat o cerere de aderare la Uniunea Europeană pe 28 februarie 2022. Câteva zile mai târziu, pe 3 martie 2022, Republica Moldova și Georgia au urmat exemplul, temându-se că vor deveni următoarele ținte ale lui Vladimir Putin.
Pe 8 noiembrie 2023, Comisia Europeană a recomandat ca cele 27 de state membre să deschidă negocierile de aderare cu Ucraina și Moldova și să acorde statutul de candidat Georgiei.
Procesul de aderare durează, în general, câțiva ani. Integrarea în UE este un proces pe termen lung. Legislația țării candidate trebuie aliniată la legislația europeană, ceea ce duce adesea la negocieri complexe. În timp ce primele valuri de extindere către Vest s-au putut finaliza relativ repede, exemplele mai recente ilustrează întârzierea semnificativă care poate exista între depunerea unei cereri și aderarea oficială la UE.
Astfel, Ungaria și Polonia și-au trimis cererea de aderare în 1994 și au aderat la Uniune abia în 2004; România și Bulgaria au depus cereri în 1995 și au aderat în 2007; Croația a depus cererea în 2003 și a aderat în 2013. Vedem astfel că procesul negocierii a durat un deceniu de fiecare dată.
Comisia Europeană trebuie să emită mai întâi un aviz cu privire la fiecare cerere de aderare, după ce le-a examinat. A făcut acest lucru pe 17 iunie 2022, pentru cererile Ucrainei, Republicii Moldova și Georgiei, într-un interval de timp deosebit de scurt. Avizul a fost pozitiv pentru primele două, dar negativ pentru Georgia.
Odată ce Comisia Europeană și-a emis avizul, cererile trebuie acceptate în unanimitate de către statele membre. Țara obține apoi statutul de candidată pentru aderare. Pe 23 iunie 2022, cele 27 de state membre au acordat acest statut Ucrainei și Moldovei.
R. Moldova, Georgia și Ucraina
Ucraina, R. Moldova și Georgia se confruntă cu dificultăți majore. Pentru Ucraina, principala provocare este războiul cu Rusia. Pare dificil să se garanteze instituții stabile și o economie viabilă atunci când o țară este implicată într-un conflict armat.
În cazul Moldovei, Consiliul European din 14 decembrie 2023 a aprobat recomandarea Comisiei, statele membre fiind atunci de acord să înceapă negocierile cu Chișinăul, dar de atunci momentul începerii acestora este amânat.
Candidatura Georgiei a avut de suferit din cauza anumitor legături întreținute de cercurile sale politice și economice cu Rusia.
În sfârșit, în privința Georgiei, UE consideră că recentele legi represive, în special cele privind „agenții străini”, îndepărtează Tbilisi și mai mult de calea sa europeană. În ianuarie 2025, anumite facilități de acordare a vizelor au fost suspendate, obligând diplomații georgieni să solicite vize. În ciuda sprijinului unor state membre pentru măsuri mai stricte, vetourile Ungariei și Slovaciei blochează în prezent orice acțiune ulterioară.
