Corespondență Dan Alexe | Belgia ia foarte în serios amenințările hibride ruse: curând, o hotărâre privind fondurile rusești înghețate
Consiliul Național de Securitate al Belgiei se reunește astăzi, joi, 6 noiembrie, după recentele intruziuni de drone neidentificate în cerul Belgiei, inclusiv deasupra bazei militare nucleare americane din Kleine-Brogel. De asemenea, aeroportul din Bruxelles a fost forțat să se închidă marți și miercuri din cauza unor survoluri de drone, suspectate a face parte dintr-o serie de atacuri hibride rusești.
Totodată, site-urile web ale operatorilor de telecomunicații Proximus și Scarlet au fost vizate de un puternic atac cibernetic miercuri dimineață. Grupul de hackeri pro-ruși NoName057 a revendicat, pe rețeaua Telegram, responsabilitatea pentru aceste atacuri.
Ministrul Apărării, Theo Francken, a declarat în fața Parlamentului despre incursiunile cu drone: „Nu e vorba de amatori; amenințarea este serioasă.”
Dacă se confirmă că are legătură cu Moscova, momentul este deosebit de îngrijorător, având în vedere că Belgia analizează în prezent dacă să susțină utilizarea activelor rusești imobilizate pentru a garanta un împrumut către Ucraina. Belgia, care găzduiește cea mai mare parte a fondurilor și este îngrijorată de riscul unor acțiuni în justiție din partea Rusiei, va purta discuții cu Comisia Europeană pe această temă vineri, 7 noiembrie.
Comisia Europeană dorește de mai multă vreme ca activele rusești depozitate în Belgia și la Banca Centrală Europeană să fie folosite pentru a finanța un uriaș împrumut destinat Ucrainei.
Activele rusești (numerar, acțiuni, obligațiuni etc.) blocate în Europa sunt estimate la 210 miliarde de euro. Până acum, europenii au folosit doar dobânda la toate aceste miliarde rusești. Comisia Europeană propune însă utilizarea directă a acestor active, sau cel puțin o parte — 140 de miliarde de euro — care ar fi dirijați spre Ucraina.
Kievul ar rambursa acest uriaș împrumut din partea UE doar dacă Rusia va fi de acord să plătească despăgubiri de război. Dacă Moscova refuză, atunci activele sale ar rămâne în Europa, iar sancțiunile europene ar rămâne în vigoare.
Însă Belgia își stabilește propriile sale condiții. Dintre cele 27 de țări ale UE, Belgia întâmpină cele mai multe riscuri într-o asemenea inițiativă, deoarece găzduiește instituția financiară Euroclear, cea care deține cea mai mare parte a activelor statului rus, active înghețate după invazia Ucrainei de către Moscova în februarie 2022.
Comisia Europeană a propus, așadar, un împrumut de 140 de miliarde de euro, prin care s-ar schimba numerarul sancționat din activele ajunse la scadență cu un contract de împrumut personalizat prin Euroclear — instituția financiară belgiană care păstrează în prezent depozitele. Aceasta caută o soluție funcțională, din punct de vedere juridic, pentru a evita exproprierea acestor active, lucru care ar putea încălca dreptul internațional.
La summitul european care s-a ținut la Bruxelles luna trecută, premierul belgian Bart De Wever s-a opus, spre surpriza tuturor celorlalți șefi de stat și de guvern, ca fondurile rusești să fie confiscate, în cazul în care celelalte 26 de țări nu ar garanta rambursarea în cazul unei acțiuni internaționale împotriva Belgiei.
Moscova a avertizat deja că ar considera procedura drept „furt” al activelor sale suverane și că va solicita urmărirea penală a țărilor și persoanelor implicate.
Guvernul belgian se teme că va fi ținut ca responsabil juridic pentru orice reclamații legale și financiare depuse de Rusia și a cerut vehement tuturor țărilor UE să garanteze împrumutul — ceea ce înseamnă, practic, utilizarea banilor contribuabililor pentru a acoperi orice costuri juridice ulterioare.
Pentru belgianul Bart De Wever, celelalte 26 de țări ale Uniunii Europene trebuie mai întâi să acopere riscurile juridice și financiare legate de acest împrumut, pentru a evita ca Belgia să fie nevoită să îl ramburseze. Nu există nicio bază legală care să autorizeze Belgia să confiște aceste active imobilizate la Euroclear, chiar dacă acestea reprezintă aproape 30% din PIB și două treimi din bugetul tuturor administrațiilor publice belgiene.
Dacă însă se confirmă că atacurile cibernetice și zborurile de drone neidentificate au legătură cu Moscova, atunci Belgia ar putea trece peste reticențe, permițând confiscarea activelor rusești imobilizate. Răspunsul va veni după întâlnirea de vineri, 7 noiembrie, dintre guvernul Belgiei și Comisia Europeană.
Totuși, cel mai mare pericol al confiscării activelor rusești ar fi aruncarea în aer a sistemului financiar occidental și subminarea credibilității euro ca monedă de rezervă, utilizată în prezent de multe țări, inclusiv China, a avertizat Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene.
Confiscarea activelor rusești nu ar fi lipsită de consecințe pentru moneda unică, care și-ar putea pierde statutul de monedă de rezervă chiar mai repede decât dolarul (care rămâne susținut de puterea militară americană).
O confiscare ar semnala lumii — și mai precis Sudului Global — că Euroclear nu mai este un depozitar fiabil, deoarece acest „seif digital” poate fi controlat de autoritățile occidentale sub pretextul impunerii de sancțiuni. China, India și Brazilia ar fi, prin urmare, tentate să creeze un sistem financiar paralel (China pune deja bazele), retrăgând cantități enorme de titluri de valoare depuse în prezent în Europa pentru a le muta în altă parte.
