Fost ministru al Mediului: „Trebuie să învățăm să vedem deșeurile ca pe resurse, nu ca pe gunoi”
Cantități importante din deșeurile colectate în gospodăriile din Republica Moldova ajung, în continuare, la groapa comună de gunoi - o practică ce afectează serios mediul și sănătatea publică. Specialiștii în protecția mediului atenționează că problema persistă din cauza nivelului scăzut de informare a populației cu privire la consecințele ecologice, precum și din cauza percepției eronate asupra calității serviciilor de colectare și evacuare a deșeurilor.
Aceste concluzii reies dintr-un sondaj național realizat în septembrie 2025 de Centrul sociologic CBS-AXA din Chișinău, la comanda Centrului Național de Mediu. Potrivit sociologului Vasile Cantarji, rezultatele par „prea frumoase pentru a fi adevărate”, întrucât ele reflectă percepții, nu realitatea din teren.
„Chestionarul a fost conceput astfel încât să se refere la gospodăria proprie. Conform datelor, 75,5% dintre respondenți afirmă că beneficiază de servicii de colectare și evacuare a deșeurilor. Totuși, aceste cifre trebuie privite cu precauție, pentru că vorbim despre percepții. Trei din patru cetățeni spun că au acces la un astfel de serviciu, însă știm bine că, în unele comunități, aceste servicii lipsesc sau funcționează parțial”, a explicat Cantarji, pe 6 noiembrie, într-o conferință de presă.
Sociologul a subliniat că nivelul de satisfacție declarat de populație față de serviciile publice este adesea disproporționat în raport cu realitatea.
„Și studiile la nivel regional, și cele la nivel local realizate până în prezent arătau un grad moderat vizavi de aceste servicii. Deși constatam nivele considerabile ale satisfacției privind serviciile de canalizare, noi știm că, în comunitate, canalizarea nu există. Deci, în ce situații cetățeanul nostru poate aprecia pozitiv un lucru? Când cu adevărat acest lucru există și, în al doilea caz, când serviciul nu este prestat, serviciul poate chiar lipsi, dar cetățeanul nu are interiorizat un nivel propriu de cerințe sau are un nivel scăzut de cerințe față de acest serviciu. Așa că eu privesc aceste cifre cu anumită doză de subiectivism”, a explicat Cantarji.
Responsabilitatea, plasată pe umerii autorităților locale
Rezultatele sondajului mai arată că peste 70% dintre respondenți consideră că administrațiile publice locale sunt cele care trebuie să asigure curățenia și gestionarea deșeurilor în localități. Doar o parte dintre cetățeni recunosc responsabilitatea individuală în menținerea ordinii și curățeniei.
De asemenea, jumătate dintre participanții la sondaj afirmă că în localitatea lor nu există probleme vizibile legate de gunoiul menajer. Totuși, cercetătorii atrag atenția că fenomenul este adesea ignorat, iar unele efecte indirecte, cum ar fi apariția câinilor vagabonzi în apropierea platformelor de colectare, sunt în creștere, inclusiv în mediul rural.
„Percepția că problema câinilor fără stăpân este exclusiv urbană nu mai corespunde realității. În sate, peste 30% dintre respondenți spun că fenomenul a devenit îngrijorător”, a adăugat Cantarji.
Potrivit cercetării, cel mai frecvent întâlnite deșeuri sunt hârtia, plasticul, metalul și resturile alimentare. Materiale precum sticla, textilele sau deșeurile de grădină sunt colectate ocazional, iar obiectele voluminoase — mobilierul vechi, de exemplu — sunt adesea arse sau abandonate necorespunzător.
Deși colectarea separată a deșeurilor este o practică promovată de autorități, doar 46% dintre respondenți afirmă că aceasta are loc în localitatea lor. În schimb, 37% resping complet această afirmație.
„Există tipuri de deșeuri, cum ar fi electronicele, bateriile sau deșeurile de construcții, care sunt preluate de firme specializate, dar într-o proporție mică - sub 20%. Mulți cetățeni le păstrează acasă, deoarece nu știu unde le pot preda”, a menționat sociologul.
Totodată, deși peste 80% dintre respondenți spun că informația despre gestionarea deșeurilor este „pe înțelesul tuturor”, experții atrag atenția că informarea nu înseamnă neapărat conștientizare.
„Actorul principal în ecuația gestionării deșeurilor este omul”
Experta în mediu Iuliana Cantaragiu, reprezentantă a Centrului Național de Mediu, a declarat că scopul principal al studiului a fost de a evalua percepțiile și comportamentele populației, pentru a înțelege mai bine cum pot fi atinse obiectivele naționale de valorificare a deșeurilor.
Cantaragiu a menționat că viziunea Republicii Moldova trebuie să se alinieze standardelor europene, unde deșeurile sunt tratate ca resurse valoroase, nu ca resturi fără utilitate.
„Obiectivul pe care ni l-am setat ca țară este să valorificăm la maximum posibil, să vedem deșeurile ca resurse, să valorificăm la maximum posibil aceste resurse și cât mai puțin să îngropăm. Astăzi, ponderea este diferită, dar ne orientăm la cele mai bune practici ale țărilor Uniunii Europene. Spre exemplu, în Finlanda sunt îngropate doar 2% din deșeurile care sunt generate la nivel național. În Slovenia la fel, practic ponderea de îngropare a deșeurilor este diminuată. Atunci când vorbim despre unde vrem să ajungem ca țară la acest capitol, trebuie să ne setăm niște obiective foarte clare”, a spus experta.
Deși Republica Moldova dispune de finanțări considerabile în acest domeniu - inclusiv prin acorduri semnate cu Banca Europeană de Investiții și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare - progresele rămân lente. Cantaragiu a subliniat că problema nu ține doar de lipsa resurselor, ci mai ales de implicarea cetățenilor.
„Trebuie să înțelegem că actorul principal în ecuația gestionării deșeurilor este omul. Majoritatea deșeurilor sunt generate în gospodării. Noi cumpărăm, consumăm și producem deșeuri. Prin urmare, este esențial să învățăm cum să determinăm populația să le colecteze separat, pentru ca ele să poată fi ulterior valorificate”, a punctat Cantaragiu.
Fosta ministră a Mediului a amintit și dificultățile cu care s-a confruntat în perioada în care ocupa funcția publică. De exemplu, proiectele de infrastructură pentru gestionarea deșeurilor au fost deseori blocate de opoziția comunităților locale.
„Din experiența pe care am avut-o și eu anterior, m-am trezit cu un protest în fața mea atunci când eram în funcție de ministru. Chiar dacă noi discutam, spuneam care sunt viziunile, ce tehnologii vrem noi să adoptăm și să implementăm în țară, oamenii nu neapărat auzeau. Am ajuns la nivelul societății să înțelegem că gestionarea deșeurilor pentru noi este importantă, însă când e vorba de identificarea locației, am înțeles de ce am progresat așa de lent, fiindcă la identificarea locației pentru construcția unui depozit au fost extrem de multe probleme. Oamenii tot timpul ziceau: numai nu lângă mine, nu lângă casa mea. Asta nu înseamnă că depozitul ar putea fi construit, dar undeva așa, ca cetățeanul să nu-l vadă cu ochii”, a precizat Cantaragiu.
Aceeași sursă a subliniat că educația ecologică și comunicarea eficientă sunt esențiale pentru a atinge obiectivele naționale de mediu.
„Este un obiectiv, să zicem, pentru 10 ani de zile, să avem o industrie reciclatoare prosperă, să avem, într-adevăr, râuri, câmpuri, păduri mai curate și populația să sorteze mai multe deșeuri”, a conchis Iuliana Cantaragiu.
CITIȚI ȘI:
