Riscuri ridicate de corupție | Expertă: Avem nevoie de o elită care să pună valoare pe integritate
Republica Moldova nu are încă o elită pentru care integritatea să conteze și să constituie o valoare, a declarat, la Radio Moldova, experta anticorupție Mariana Kalughin, solicitată să comenteze datele unui studiu prezentat pe 6 noiembrie, care atestă riscuri ridicate de corupție, în special în domeniul afacerilor. Potrivit expertei, eradicarea corupției nu este singura măsură care ar trebui întreprinsă.
„Cred că, la momentul de față, suntem săraci mai degrabă pentru că nu avem politici economice competente”, a declarat Mariana Kalughin, într-un interviu realizat de Natalia Mogâldea pentru emisiunea „Zi de Zi”.
Potrivit expertei, Republica Moldova are nevoie, în primul rând, de politici economice bine justificate și bine fundamentate.
Nicio țară nu a reușit să reducă fenomenul corupției până la zero, însă acesta poate fi diminuat printr-un cadru legal coerent și prin instituții independente de supraveghere și control, capabile să limiteze influențele nepotrivite.
„Când vorbim despre mediul de afaceri, este necesară sporirea culturii corporative. De obicei, întreprinderile mari sunt cele care dispun de etici corporative. În cazul întreprinderilor mai mici, este important să facă tot posibilul pentru a cultiva un climat de integritate, așa cum, de altfel, prevede și Legea integrității”, a mai spus Mariana Kalughin.
Deși Republica Moldova înregistrează, de mai mult timp, o creștere stabilă a Indicelui de Percepție a Corupției – situându-se acum pe locul 76 din 180 de țări incluse în clasament – acest fapt nu înseamnă neapărat progres.
„Acest scor s-ar putea datora nu atât avansării țării noastre în reformele pe care le implementăm sau în activitatea anticorupție, cât, mai degrabă, devansării altor state în acest domeniu. După părerea mea, ne aflăm într-un ritm foarte lent de consolidare a controlului asupra acestui fenomen”, a afirmat experta de la Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției.
Solicitată să comenteze datele potrivit cărora cea mai mare incidență a mitei în domeniul economic se înregistrează în construcții și în cadrul controalelor fiscale, Mariana Kalughin a menționat statutul confuz al autorităților de supraveghere și faptul că numeroase reglementări sunt lăsate la nivelul actelor normative departamentale, ceea ce face ca acestea să nu fie suficient de coerente și predictibile.
„Legile ar trebui să fie foarte bine justificate, mai ales în domeniile vulnerabile, cum este cel fiscal. În domeniul urbanismului, ar fi important ca reglementările-cheie să se regăsească în lege, nu în acte normative departamentale, ordine ale ministerelor sau ale Serviciului Fiscal de Stat”, a precizat experta.
Mariana Kalughin a recomandat sporirea independenței tuturor autorităților, prin revizuirea modului în care sunt numiți conducătorii instituțiilor, subliniind că schimbările trebuie să pornească de la elite. Totodată, a evidențiat importanța existenței unei proporționalități în prevederile referitoare la sancțiuni, precum și asigurarea aplicabilității și executării acestora.
„Nu este nimic mai dăunător decât încălcările legii care rămân nesancționate. Tocmai acestea ne creează senzația că fenomenul nu poate fi depășit”, a conchis Mariana Kalughin.
Studiul realizat de IDIS „Viitorul”, intitulat „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova”, semnalează riscuri ridicate de corupție, în contextul în care Republica Moldova se confruntă în continuare cu provocările consolidării unei democrații sănătoase și ale unei economii funcționale.
Cea mai mare incidență a mitei se înregistrează în procesul de obținere a permiselor de construcție și în cadrul controalelor fiscale. Aproximativ 32% dintre companii s-au confruntat cu solicitări de mită pentru obținerea permiselor de construcție, față de doar 8.4% în țările din Europa și Asia Centrală.
În ceea ce privește controalele fiscale, incidența este mai ridicată în rândul companiilor mijlocii – 12.3%, media pentru toate companiile fiind de 3.0%, comparativ cu 5.5% în grupul țărilor de referință din Europa și Asia Centrală.
CITIȚI ȘI
