Cercetătorii moldoveni vor să transforme țara într-un lider regional la producerea de semințe biologice
Republica Moldova continuă să depindă în mare măsură de semințe importate, însă dispune de un potențial uriaș pentru dezvoltarea producției autohtone, în special la culturile de legume și cartofi. Despre aceasta a vorbit dr. habilitat în agricultură Petru Iliev, cercetător la Institutul Național de Cercetări Aplicative în Agricultură și Medicină Veterinară, într-un interviu acordat Radio Moldova. Specialistul afirmă că, prin investiții și inovație, țara noastră ar putea deveni un jucător important pe piața regională a semințelor biologice.
„Odată cu redobândirea independenței, multe scheme de producere a semințelor tradiționale au fost pierdute, dărâmate, învechite, nu mai funcționează”, a explicat Petru Iliev. Potrivit lui, în ultimele decenii, agricultura s-a bazat în mare parte pe importuri de semințe, dar în prezent sunt relansate inițiative care vizează producția locală.
„Abia acum am început a dezvolta un sistem de producere a cartofului de semințe în Republica Moldova. Noi am redus importul de cartofi de semințe din Uniunea Europeană sau din alte țări de la 2.500 până la 500 - 600 de tone. Adică am salvat aproape 1.600.000 de euro care rămân în țară”, a subliniat cercetătorul.
El a menționat că la institutul în care activează au fost lansate proiecte noi, printre care unul finanțat de IFAD, ce prevede construcția unui complex de sere pentru producerea de semințe primare și multiplicarea soiurilor autohtone, adaptate la condițiile climatice locale.
Vorbind despre adaptarea la schimbările climatice, Petru Iliev a accentuat necesitatea de a miza pe genetică și cercetare:
„Pentru a ne adapta mai bine, trebuie să găsim surse genetice mai rezistente, adaptate la stresul termohidric și la bolile care apar odată cu schimbările climatice”.
Cercetătorul a explicat că în Republica Moldova cresc peste 70 de specii de legume, ceea ce oferă un potențial imens de dezvoltare a culturilor biologice:
„Noi putem produce nu doar semințe, ci semințe biologice. Și atunci am putea deveni un lider în acest segment, să ne facem un nume și, de ce nu, și economie, și bani”.
În opinia sa, și fermierii ar trebui să adopte o viziune mai durabilă:
„Producătorii trebuie să fie mai creativi. Nu să se gândească numai la aceea că trebuie să obțină cât mai mult, ci și la bunăstarea solului, la viitorul copiilor și al țării”.
Cercetătorul a precizat că, deși în unele domenii, precum la porumb sau grâu, piața seminceră locală este mai dezvoltată, aproximativ 70% din semințele utilizate în Republica Moldova provin din import. Totuși, el crede că acest trend poate fi inversat prin dezvoltarea cercetării și a cooperării internaționale.
„Lucrăm la crearea de soiuri noi, dar și la testarea celor străine. Dacă un soi produs în România, Bulgaria sau Germania se adaptează bine la condițiile noastre, îl putem multiplica și menține. Până la urmă, consumatorul este cel care hotărăște ce să facem și cum să facem”, a menționat savantul
Dr. Petru Iliev a conchis că valorificarea resurselor genetice autohtone și producerea de semințe biologice ar putea aduce Republicii Moldova beneficii economice semnificative, dar și o mai mare independență agricolă.
Interviul difuzat la emisiunea „Zi de Zi” de la Radio Moldova poate fi ascultat mai jos.
Autor: Svetlana Bogatu
CITIȚI ȘI:
Sistem modern de irigare pentru 50 de hectare de teren agricol, la Pelinei
Investiții din fonduri europene pentru modernizarea sistemului de irigare „Criulenii de Sus”
Pierderi în agricultură: seceta a lovit culturile de floarea-soarelui și porumb
Granturi de până la 7.500 de dolari pentru agricultorii din zonele vulnerabile la secetă
