Corespondență Dan Alexe | Traficul de persoane în România: copiii romi și migranții ca victime desemnate
Grupul de experți privind acțiunea împotriva traficului de ființe umane (GRETA) al Consiliului Europei publică astăzi, miercuri, 12 noiembrie, un raport detaliat dedicat în întregime traficului de persoane în România, raport care propune și o serie de măsuri pe care autoritățile trebuie să le ia. Guvernele succesive de la București au luat o serie de măsuri semnificative pentru combaterea traficului de ființe umane, dar sunt necesare eforturi suplimentare pentru a proteja grupurile vulnerabile de riscurile traficului, a identifica și asista victimele și a pedepsi făptașii.
România rămâne predominant o țară de origine pentru victimele traficului de persoane, dar devine din ce în ce mai mult și o țară de destinație.
Raportul agenției Consiliului Europei oferă cifre foarte concrete: între 2020 și 2024, autoritățile române au identificat 2.662 de victime ale traficului de persoane, dintre care aproape jumătate erau copii. Principala formă de exploatare a victimelor identificate a fost exploatarea sexuală, urmată de munca forțată, cerșetoria forțată și exploatarea în activități infracționale. Majoritatea victimelor identificate au fost cetățeni români traficați în interiorul țării sau în țări precum Regatul Unit, Germania, Italia, Franța și Spania.
Analizând vulnerabilitatea anumitor grupuri la traficul de ființe umane, raportul stabilește o serie întreagă de categorii de persoane aflate în situație de risc: copiii și femeile, mai întâi, desigur, apoi minoritățile dezavantajate, care sunt — mai întâi lucrătorii migranți, apoi solicitanții de azil și refugiații, dar și persoanele cu dizabilități și, în final, persoanele LGBTI. Raportul menționează că copiii din comunitățile de romi, copiii aflați în plasament instituțional și copiii aflați în situații de stradă sunt deosebit de vulnerabili la traficul de persoane. Întrucât multe dintre victimele identificate fuseseră anterior în plasament instituțional, GRETA subliniază necesitatea ca autoritățile române să sporească resursele serviciilor de protecție a copilului și să implementeze măsuri și programe sociale și economice menite să sprijine copiii aflați în situații vulnerabile.
GRETA evidențiază, de asemenea, lacune grave în protejarea persoanelor cu dizabilități care locuiesc în centre rezidențiale și solicită autorităților să asigure o monitorizare regulată, eficientă și independentă a acestor centre. Raportul agenției Consiliului Europei exprimă, de asemenea, o îngrijorare cu privire la riscurile de trafic și exploatare cu care se confruntă numărul tot mai mare de lucrători migranți, în special din Asia de Sud, ale căror vulnerabilități sunt sporite din cauza barierelor lingvistice, a practicilor de recrutare înșelătoare și a protecției inadecvate. Prin urmare, solicită autorităților să consolideze protecția muncii, să interzică agențiile de recrutare care acționează ca intermediari pentru lucrătorii migranți și să monitorizeze anunțurile de angajare online frauduloase.
Raportul evaluează măsurile luate de România din 2021 pentru a preveni vulnerabilitățile la traficul de ființe umane, a detecta și sprijini victimele și a pedepsi infractorii, acordând o atenție deosebită modului în care infractorii utilizează tehnologia informației și comunicațiilor pentru a-și identifica și exploata victimele și modului în care organele de aplicare a legii utilizează această tehnologie pentru a combate această infracțiune. Poliția Română utilizează software criminalistic pentru a detecta exploatarea sexuală online. GRETA salută aceste măsuri și încurajează autoritățile să continue să investească în formare și instrumente digitale pentru a desfășura investigații proactive și să consolideze cooperarea cu companiile TIC și furnizorii de servicii de internet.
GRETA salută recentele modificări legislative care înăspresc sancțiunile pentru traficul de persoane și îmbunătățesc accesul victimelor la asistență juridică și despăgubiri. Alte măsuri pozitive sunt adoptarea unei noi Strategii Naționale împotriva traficului de persoane (2024–2028) și înființarea unui Comitet Interministerial pentru Coordonarea Strategică Intersectorială a Luptei împotriva traficului de persoane.
În același timp, deși salută adoptarea unui nou Mecanism Național pentru Identificarea și Sesizarea Victimelor Traficului de Persoane în 2023, GRETA își exprimă îngrijorarea cu privire la barierele persistente în calea detectării proactive a victimelor, inclusiv instruirea insuficientă a profesioniștilor și lipsa inspectorilor de muncă. Raportul subliniază, de asemenea, necesitatea îmbunătățirii asistenței acordate victimelor traficului de persoane prin garantarea unor locuințe adecvate și sigure, a unei finanțări corespunzătoare și a accesului la asistență medicală.
Raportul menționează că, în perioada 2020–2024, 764 de persoane au fost condamnate pentru infracțiuni de trafic de persoane. Pentru a evita recalificarea cazurilor de trafic de persoane drept infracțiuni mai puțin grave, GRETA subliniază necesitatea unei formări și specializări suplimentare a anchetatorilor, procurorilor și judecătorilor. Alte probleme de îngrijorare evidențiate în raport sunt durata excesivă a procedurilor penale în cazurile de trafic de persoane și implicarea funcționarilor publici în traficul de persoane. GRETA mai solicită autorităților să revizuiască legislația pentru a permite victimelor traficului în scopul exploatării sexuale să solicite despăgubiri de la traficanții lor pentru veniturile din exploatarea în prostituție care le-au fost reținute de către traficanți.
