Exporturile moldovenești spre CSI au scăzut la 6%, iar denunțarea Acordului de liber schimb ar avea un impact limitat, afirmă președintele CCI
Relațiile comerciale ale Republicii Moldova cu statele membre ale Comunității Statelor Independente (CSI) s-au diminuat constant în ultimii ani, pe măsură ce economia națională s-a orientat tot mai mult spre piețele Uniunii Europene și alte destinații externe. Dacă în anii ’90 ai secolului trecut, peste două treimi din exporturile moldovenești erau direcționate către țările CSI, astăzi ponderea acestora a scăzut la doar 6.3%. În primele opt luni ale anului 2025, exporturile către statele CSI au însumat aproximativ 143 de milioane de dolari SUA, iar o eventuală denunțare a Acordului de liber schimb cu CSI va avea un impact „limitat”.
Potrivit președintelui Camerei de Comerț și Industrie (CCI), Sergiu Harea, această reorientare este consecința extinderii parteneriatelor comerciale și a semnării unor noi acorduri de liber schimb, care au deschis accesul statului nostru spre piețe mai sigure și mai competitive.
„Am găsit noi piețe, piețe pe care anterior nu le aveam, cum ar fi piața Uniunii Europene, piața Turciei, piața Statelor Unite ale Americii. Am semnat noi acorduri de comerț liber cu Uniunea Europeană, cu țările EFTA (țările membre ale Asociației Europene a Liberului Schimb - n.r.) cu țările CEFTA, cu Turcia”, a declarat Sergiu Harea la emisiunea „Zi de zi” de la Radio Moldova.
Acesta a subliniat că reorientarea exportului a avut la bază și experiența anterioară a R. Moldova, spre exemplu, pe piața Federației Ruse, „care era una nestabilă, o piață care era volatilă la produsele noastre și nu eram siguri că aceste produse, odată exportate, nu se întorc înapoi”.
Embargourile din 2006, 2013 și 2014 – punct de cotitură pentru economia moldovenească
Harea a amintit că embargourile impuse de Federația Rusă în anii 2006, 2013 și 2014, după semnarea Acordului de Liber Schimb cu Uniunea Europeană, au avut un impact profund asupra exporturilor moldovenești.
„Au afectat serios embargourile. Dacă noi exportam băuturi alcoolice pe piața Federației Ruse în valoare de 300 de milioane de dolari, iar în perioada când a fost embargoul, practic am pierdut această piață și producătorii autohtoni au trecut printr-o criză profundă. La momentul actual, vinificatorii noștri exportă vinuri în peste 70 de țări ale lumii”, a spus președintele CCI.
Harea a precizat că embargourile au accelerat procesul de diversificare a piețelor.
„La începutul anilor ’90, unica țară cu care mai aveam acord de comerț liber era România, care s-a întrerupt în anul 2004, atunci când România a devenit țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană. Ulterior, abia în 2007 - cu Uniunea Europeană, care ne-a oferit preferințe comerciale autonome. (...) Între timp, pe lângă Uniunea Europeană au fost și alte piețe, cum ar fi cea din Canada, Statele Unite ale Americii, țările din Asia și Turcia, care este un partener comercial foarte serios pentru exportul din Republica Moldova”, a punctat Harea.
Denunțarea acordurilor CSI: impact limitat, dar nu neglijabil
Referindu-se la o eventuală denunțare a Acordului de liber schimb cu CSI, Sergiu Harea a explicat că efectele economice ar fi moderate, deoarece Republica Moldova are deja acorduri bilaterale și multilaterale de comerț cu mai multe state din regiune.
„Republica Moldova are semnate acorduri multilaterale și acorduri bilaterale de comerț liber în cadrul CSI. Vă aduc aminte că, spre exemplu, Ucraina și Georgia au ieșit din CSI. Cu Ucraina și cu Georgia noi avem acorduri de comerț liber în organizația regională GUAM. Mai mult ca atât, noi avem acorduri bilaterale semnate și cu Belarus, și cu Federația Rusă, și cu alte țări membre ale CSI”, a precizat Harea.
Totuși, el a admis că denunțarea acestui document „va afecta în mare parte comerțul cu Federația Rusă și Belarus, care are o pondere în exportul de fructe pe această piață, dar va afecta și tranzitul nostru, dacă am vrea să exportăm spre Uzbekistan sau Kazahstan”.
„Va fi un impact nu major, dar va afecta 6.3% din exportul nostru, ceea ce este o sumă destul de considerabilă. Poate să ajungă la 200 de milioane de dolari. Urmează să vedem, la nivel bilateral, cum vom soluționa aceste probleme cu țările membre CSI. Dar o eventuală denunțare a acestui acord nu înseamnă automat că Republica Moldova nu va mai putea exporta în statele membre ale CSI”, a adăugat Sergiu Harea.
Reorientarea antreprenorilor și piețele de viitor
Sergiu Harea recunoaște că tranziția producătorilor spre alte piețe este dificilă, mai ales în contextul războiului din Ucraina, care a perturbat lanțurile logistice și exporturile maritime.
„Războiul nedrept din Ucraina afectează foarte mult producerea și exportul din Republica Moldova, pentru că lanțurile logistice au fost afectate foarte mult, inclusiv exportul prin porturi, care este cel mai ieftin tip de transport”, a spus el.
Totodată, competiția pe piețele Uniunii Europene, Turciei, Statelor Unite și Canadei este „destul de aprigă”: „Mai mult ca atât, trebuie să luăm în considerare că și Statele Unite au ridicat taxele vamale până la 25% la produsele din Republica Moldova”, a precizat președintele CCI.
Harea a subliniat importanța valorificării acordurilor recente: „Trebuie să diversificăm în continuare piețele, să utilizăm, de la 1 ianuarie, acele oportunități pe care ni le oferă Acordul de Comerț Liber cu țările EFTA – am în vedere aici Elveția, Norvegia, precum și Liechtenstein – să valorificăm piețele din Orientul Mijlociu, să căutăm exporturi și în țările din Africa”.
La aceeași emisiune, Harea a punctat că „principalul partener în viitorul apropiat va rămâne Uniunea Europeană, o piață care este una sigură”. Totodată, Republica Moldova ar trebui „să crească exporturile și în Marea Britanie, în țările din Golful Persic, în țările arabe, unde avem ce propune și am început exporturile de fructe și legume”.
„O nouă piață pentru noi ar fi și țările africane, unde avem potențial de export și aici trebuie să intensificăm colaborările noastre, inclusiv cu state din Africa, precum Egipt și Maroc, care consumă foarte multe produse europene”, a conchis Sergiu Harea.
„Denunțarea acordurilor cu CSI este o consecință firească a integrării europene”
Decizia Guvernului de a denunța noi acorduri semnate în cadrul Comunității Statelor Independente (CSI) reprezintă o etapă firească în procesul de integrare europeană a Republicii Moldova, susține analistul politic Nicolae Negru. Potrivit acestuia, retragerea treptată a Chișinăului din structurile CSI este determinată de necesitatea alinierii la standardele Uniunii Europene și de faptul că organizația dominată de Federația Rusă „există astăzi doar pe hârtie”.
„Republica Moldova a anunțat că vrea să iasă din CSI, dar această ieșire este etapizată, este efectuată treptat și e legată, de fapt, de integrarea europeană, fiindcă standardele în Uniunea Europeană sunt altele decât în cadrul Comunității Statelor Independente. Exemplu este acest acord privind călătoriile fără vize”, a explicat Negru, la emisiunea „Zi de zi” de la Radio Moldova.
Politologul a amintit că acordul de călătorii fără vize a fost denunțat nu doar de Republica Moldova, ci chiar și de Federația Rusă, ceea ce confirmă irelevanța acestui document.
„Există un acord între Rusia și Republica Moldova privind călătoriile fără vize, care e diferit de cel din cadrul CSI. Integrarea noastră europeană, alinierea la standardele Uniunii Europene determină aceste schimbări în care ne aflăm acum”, a spus el.
Potrivit analistului, CSI este o organizație „care există doar pe hârtie”, fără o funcționalitate reală în raport cu Republica Moldova.
„Noi am semnat, în cazul CSI, un acord de liber schimb, dar Moscova oricum impune anumite tarife. Cunoaștem embargourile pe care le-a stabilit Rusia față de Republica Moldova atunci când a fost supărată, când am semnat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană: înainte și după semnare”, a amintit Nicolae Negru.
Analistul consideră că gesturile Chișinăului de a renunța la acordurile inutile au, înainte de toate, o valoare simbolică.
„Ieșirea imediată sau ceva mai întârziată nu mai contează. Contează gestul simbolic pe care l-a făcut Republica Moldova, spunând că țara se integrează în Uniunea Europeană, vrea să devină mai întâi candidat, apoi membru al Uniunii Europene și că CSI nu mai prezintă interes pentru statul nostru”, a declarat analistul politic.
În ceea ce privește denunțarea acordului de la Bișkek din 1992 privind călătoriile fără vize, Nicolae Negru este de părere că impactul asupra cetățenilor moldoveni va fi minor.
„Nu cred că va avea vreun impact semnificativ, fiindcă relațiile noastre economice cu Tadjikistanul și Kârgâzstanul nu sunt atât de importante. În cazul Rusiei, noi avem un alt acord semnat cu Moscova și, cum spuneam mai înainte, Rusia însăși a anulat acest acord din 1992 privind călătoriile fără vize”, a explicat el.
Totodată, Negru a salutat decizia Guvernului de a denunța și alte acorduri tehnice și economice din anii ’90, considerate depășite.
„Dacă ele nu au niciun efect, dacă nu mai funcționează, dacă acolo există standarde care intră în contradicție sau, mai bine zis, nu corespund standardelor din Uniunea Europeană, standardelor de mediu, de exemplu, e normal că ele au fost denunțate. Eu nu cred că Guvernul Republicii Moldova poate cu ochii închiși să anuleze un acord care este benefic pentru țară”, a conchis Nicolae Negru.
Precizăm că Guvernul Republicii Moldova a denunțat, pe 12 noiembrie, încă șapte acorduri cu Comunitatea Statelor Independente (CSI) semnate la începutul anilor 1990. Potrivit vicepremierului Mihail Popșoi, ministrul Afacerilor Externe, aceste documente „nu mai aduc niciun beneficiu” R. Moldova.
Acordurile denunțate vizează călătoria fără vize a cetățenilor statelor CSI, perceperea impozitelor indirecte la exportul și importul mărfurilor, domeniul ecologiei, utilizarea gazelor naturale comprimate sau ordinea efectuării transporturilor militare.
Potrivit datelor Ministerului Afacerilor Externe, oferite Companiei „Teleradio-Moldova”, R. Moldova a încheiat 283 de acorduri cu CSI, începând cu anul 1994.
Până în prezent, Republica Moldova a denunțat în total 64 de acorduri semnate în cadrul Comunității Statelor Independente.
CITIȚI ȘI:
