Presiunea migratorie în UE: lista statelor considerate „cu risc ridicat”
Parlamentul European, reunit la Bruxelles, a discutat din nou, în seara de miercuri, 12 noiembrie, chestiunea migrației în UE și situația țărilor „cu risc ridicat din punct de vedere al presiunii migratorii”, așa cum sunt definite în ultimul raport al Comisiei Europene.
În ultimul său raport dedicat migrației în UE, făcut public marți, 11 noiembrie, Comisia Europeană a observat, este drept, unele îmbunătățiri în gestionarea migrației din iulie 2024 până în iunie 2025, inclusiv o scădere cu 35% a trecerilor ilegale ale frontierei. Cu toate acestea, provocările persistă, cum ar fi sosirile neregulamentare și cazarea refugiaților din Ucraina.
Țările membre UE au fost evaluate pe baza numărului de migranți, a cererilor de azil, a PIB-ului și a mărimii populației.
Țările „cu risc de presiune migratorie” sunt caracterizate de prezența unor populații semnificative de migranți, sisteme de primire supraaglomerate sau cazuri în care migrația a fost transformată în armă de țări vecine, așa cum s-a întâmplat deja în Polonia cu migranții trimiși în mod voit din Belarus. Țările din această categorie pot primi sprijin financiar din „setul de instrumente” al UE, în cadrul Pactului privind migrația, adoptat în iunie 2024.
Comisia Europeană a propus un nou mecanism de „rezervă de solidaritate” în acest scop, deși detaliile acestuia nu au fost încă dezvăluite.
Olanda, Belgia, Germania, Suedia și Finlanda au anunțat că vor adopta noi legi privind distribuția doar dacă se asigură o aplicare mai strictă a Regulamentului Dublin. Aceste reguli prevăd că prima țară în care se solicită azil este responsabilă de procesarea cererii. În cadrul mecanismului ameliorat, țările pot alege să accepte migranți relocați, să plătească o taxă pentru fiecare persoană pe care o refuză sau să ofere alte forme de asistență.
Mărimea fondului de solidaritate propus - și cât va trebui să plătească o țară pentru a renunța la relocări - rămâne însă deocamdată un mister. Cifrele sunt confidențiale în conformitate cu regulile Pactului privind migrația, dar este de așteptat să apară scurgeri de informații odată ce capitalele vor primi cifrele.
Întregul Pact privind migrația urmează să intre în vigoare la 1 iulie 2026.
Italia refuză însă să accepte solicitanți de azil în temeiul Regulamentului Dublin, care stipulează ce țară ar trebui să gestioneze cererile de azil (de obicei, primul punct de intrare al unei persoane în UE). Unele țări - în special Belgia și Olanda - doresc ca Roma să își reia îndeplinirea obligațiilor.
Comisia a dezvăluit, de asemenea, planuri de a desfășura drone pentru a ajuta țările care se confruntă cu presiunea migrației. O cerere de propuneri în valoare de 250 de milioane EUR pentru proiecte legate de drone și combaterea acestora la frontierele externe este pe cale să fie lansată.
