Boala care afectează tot mai multe persoane din R. Moldova: 142 de mii de pacienți și mii de cazuri noi anual
În Republica Moldova, aproximativ 142 de mii de persoane suferă de diabet, iar anual sunt depistate aproape 10 mii de cazuri noi, arată datele Ministerului Sănătății. Printre cei afectați se numără și 724 de copii, iar diabetul rămâne una dintre principalele cauze de infarct miocardic, accident vascular cerebral, insuficiență renală și amputări ale membrelor inferioare, reducând speranța de viață cu până la zece ani. Datele au fost prezentate în contextul Zilei Mondiale a Diabetului, marcată anual pe 14 noiembrie.
Potrivit Ministerului Sănătății, tendința este în creștere și este strâns legată de stilul de viață nesănătos. Conform Studiului STEPS (2021), șase din zece adulți din Republica Moldova sunt supraponderali, iar 22.7% suferă de obezitate. Situația este gravă și în rândul copiilor: potrivit Inițiativei COSI (2022–2023), unul din cinci elevi de clasa a I-a are exces ponderal, iar aproape 9% sunt obezi.
„Primul semn al diabetului poate apărea în gură”
Diabetul nu afectează doar inima sau vasele de sânge, ci lovește adesea, chiar de la început, în cavitatea bucală, avertizează Victor Pălărie, doctor în științe medicale. Invitat la emisiunea „Bună dimineața” de la Moldova 1, specialistul a spus că mulți oameni își descoperă diabetul la stomatolog.
„Pacienții cu diabet suferă de dinți, suferă de gingii. Asta este unul dintre primele semne care pot indica un diabet. O altă asociere apare la pacienții care vin la stomatolog și spun adesea că au uscăciune în gură. Și acesta este unul dintre primele simptome care apar în diabet. Beau foarte multă apă. Dacă ne întoarcem la diabet, vedem că am trecut prin foarte multe epidemii. Suntem în continuare în pandemie, în secolul XXI. Diabetul este pandemie și practic 25% din populația globului are sau va avea diabet zaharat până la urmă”, a spus Victor Pălărie, la postul public de televiziune.
„Gura este cel mai murdar loc din organism”, a adăugat el, explicând că dezechilibrul microflorei orale favorizează instalarea bacteriilor și ciupercilor.
Mulți pacienți cu diabet necesită proteze mobile.
„Pacienții cu diabet, mai ales cu tip 2, sunt reabilitați dentar prin diferite proteze din cauza stării financiare sau a lipsei de os, ceea ce nu permite tratamente mai bune. Apar protezele mobile, care sunt un factor favorizant pentru candidoză. Apar zgârieturi, miros, iritații. Gingiile inflamate sunt un precursor. Trebuie să mergem la un control, dacă simțim carii recurente, nu doar la stomatolog. Stomatologul, când vede un pacient peste 40 de ani cu multe carii și gingii inflamate, este obligat să trimită pacientul la endocrinolog. (...) Prevenția este baza medicinei. Față de țările nordice, suntem foarte în urmă. Prevenția și educația sănătății orale de la vârste fragede sunt esențiale. Nu există un program de prevenție finanțat la nivel național și ar trebui să existe”, a punctat specialistul.
Doctorul în științe medicale observă o creștere alarmantă a cazurilor la gravide. Potrivit lui Victor Pălărie, deși deseori diabetul trece după naștere, riscul oricum rămâne: „Vedem tot mai multe graviduțe care au diabet gestațional. (...) El dispare, dar aceste persoane sunt cu risc de a face diabet pe viitor”.
Diabetul „întinerește”: copiii și tinerii, tot mai afectați
Alimentația incorectă, fast-food-urile, băuturile carbogazoase și alcoolul sunt printre factorii care alimentează creșterea numărului de cazuri. Sedentarismul și obiceiurile alimentare din ce în ce mai proaste accelerează fenomenul, atenționează specialistul.
„La copii apare mai rar diabetul tip 1, dar există cazuri. Diabetul poate agrava sau genera probleme orale. Poate fi și invers: bolile parodontale și cariile duc la probleme de alimentație, iar problemele de alimentație duc la diabet. Este un proces în dublu sens. Vedem și o întinerire a problemei. Copiii și tinerii sunt tot mai afectați”, a arătat aceeași sursă.
Victor Pălărie consideră că telemedicina are un rol important în controlul bolii.
„Telemedicina prinde teren. Digitalizarea din medicină este utilă și permite ajutor la distanță. Corecția tratamentului la diabet se poate face prin telemedicină, inclusiv monitorizarea pacienților dependenți de insulină. În R. Moldova, telemedicina este în evoluție, iar digitalizarea este declarată prioritate. Prevenția diabetului se bazează pe un mod de viață sănătos și o alimentație corectă”, a conchis doctorul în științe medicale Victor Pălărie.
Europa, printre cele mai afectate de diabet
La nivel global, Organizația Mondială a Sănătății estimează că peste 830 de milioane de oameni trăiesc cu diabet, iar aproape jumătate nu sunt diagnosticați. În 2024, boala a provocat 3.4 milioane de decese – echivalentul unei vieți pierdute la fiecare nouă secunde. Regiunea europeană este printre cele mai afectate, cu peste 74 de milioane de adulți și 300 de mii de copii care trăiesc cu diabet.
Impactul bolii se resimte nu doar medical, ci și social. Datele Federației Internaționale de Diabet arată că aproape 70% dintre persoanele cu diabet sunt de vârstă activă, iar trei din patru se confruntă cu anxietate, depresie sau alte tulburări emoționale, ceea ce subliniază necesitatea unui sprijin psihologic adecvat.
R. Moldova își propune zero creștere a diabetului până în 2030
Republica Moldova a stabilit, prin Programul național de prevenire și control al bolilor netransmisibile, obiective clare pentru reducerea poverii diabetului: zero creștere a ratei de obezitate și diabet, reducerea cu 5% a valorii medii a glucozei sanguine la populația adultă și scăderea cu 15% a prevalenței glucozei ridicate până în 2030. Aceste ținte sunt aliniate cu obiectivele OMS, care își propune ca, până în 2030, 80% dintre persoanele cu diabet să fie diagnosticate și să aibă un control bun al glicemiei și tensiunii arteriale, 60% dintre adulți să primească statine, iar toți pacienții cu diabet tip 1 să aibă acces la tratament adecvat.
Ministerul Sănătății și Agenția Națională pentru Sănătate Publică îi îndeamnă pe cetățeni să acorde o atenție sporită stilului de viață: alimentație echilibrată, controlul greutății, activitate fizică regulată, renunțarea la tutun și alcool, gestionarea stresului și monitorizarea periodică a tensiunii și glicemiei.
