În pofida presiunilor, copiii din regiunea transnistreană aleg să studieze în limba română: numărul elevilor, în creștere
Tot mai mulți tineri din regiunea transnistreană aleg să studieze în limba română, chiar dacă pentru unii asta înseamnă să parcurgă zilnic distanțe considerabile cu autocarul pentru a ajunge la școala care le oferă această oportunitate. Un exemplu elocvent este Liceul „Ștefan cel Mare și Sfânt” din Grigoriopol – una dintre cele opt instituții cu predare în limba română din stânga Nistrului, care continuă să funcționeze în pofida presiunilor și restricțiilor impuse de pretinsele autorități din regiune.
Dacă în 2002 liceul avea doar 87 de elevi, astăzi numără 305 copii. Directoarea instituției, Eleonora Cercavschi, a menționat într-un reportaj realizat de Svetlana Bogatu pentru emisiunea „Zi de Zi”, de la Radio Moldova, că această creștere se explică prin schimbarea percepțiilor familiilor asupra viitorului copiilor lor.
„Lucrurile se schimbă pe malul drept al Nistrului, iar oamenii văd asta. Tot repetăm, ani la rând, că atunci când malul drept va deveni mai atractiv decât malul stâng, familiile vor percepe altfel lucrurile. Sunt convinsă că aceste școli au avut un rol important în schimbarea mentalității. Există o legătură firească între școală, copil și părinte. Mulți au înțeles că studiile din Tiraspol îi marginalizează pe copiii lor. Dacă altădată alegerea era Rusia, acum situația s-a schimbat”, a afirmat Eleonora Cercavschi.
De 23 de ani, Liceul „Ștefan cel Mare și Sfânt” nu are un sediu propriu. În 2002, instituția s-a refugiat în comuna Doroțcaia, aflată sub jurisdicția Chișinăului, soluție care trebuia să fie provizorie. De atunci, liceul își desfășoară activitatea în spații închiriate, iar anul trecut a fost mutat temporar în localitatea Coșnița.
Cu toate acestea, instituția reușește să-și crească numărul de elevi, o tendință observată și în celelalte școli cu predare în limba română din regiune.
Lipsa unui sediu propriu rămâne însă cea mai mare problemă și totodată „cel mai arzător vis al colectivului”, a subliniat directoarea.
Administrația instituției atenționează și asupra deficitului de cadre didactice, o altă provocare majoră în menținerea procesului educațional la standarde înalte.
Naveta zilnică: sacrificiul profesorilor și al elevilor
Pe lângă elevi, și profesorii fac zilnic naveta către liceu. De 17 ani, profesoara Ana Calin parcurge același traseu alături de discipolii săi. Este un drum care epuizează fizic, dar oboseala este compensată prin satisfacția de a putea preda elevilor în limba română.
„Este un mare noroc pentru acești copii, chiar dacă facem un drum de 30 de minute la amiază și 30 de minute seara. Este obositor, copiii sunt mici, avem situații în care copiii chiar și adorm în autocar până ajungem acasă”, a dezvăluit profesoara.
Iurie Gavroșenco, profesor de fizică și fost elev al liceului, s-a alăturat colectivului în acest an de studii. El a revenit în instituție cu dorința de a transmite experiența acumulată și de a instrui noua generație.
„Lumea treptat înțelege că a studia în limba română, limba noastră natală, e mult mai bine decât să studieze în limba care nici nu există – „limba moldovenească”, cu caractere chirilice”, a subliniat profesorul.
Alegerea tinerilor: oportunități de studii
În pofida navetelor obositoare și a presiunilor, elevii evidențiază oportunitățile extinse pe care le au în școlile cu predare în limba română. Miroslava Barbos și Aurelia Goremult, două tinere din Grigoriopol și Butor, aflate în ultimul an de studii, confirmă că alegerea părinților a fost una corectă.
„Am venit să învăț limba engleză pentru că la noi în sat nu exista această oportunitate”, a menționat una dintre tinere, care își leagă viitorul de România, unde speră să-și poată continua studiile.
CITIȚI ȘI:
