OPINII | Ilie Ilașcu „a fost condamnat la moarte pentru că a apărat limba română în fața tancurilor rusești”. Autoritățile, îndemnate să declare doliu național
Ilie Ilașcu, omul care a sfidat regimul de la Tiraspol cu un singur gest – „Te iubesc, popor român!” – și-a încheiat drumul pământesc, rămânând în istorie drept model de curaj în lupta pentru identitatea națională. Încarcerat și condamnat la moarte pentru că a apărat cu demnitate limba română, Ilașcu a devenit un caz emblematic la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CtEDO), prin care Europa a recunoscut responsabilitatea Federației Ruse pentru abuzurile din regiunea transnistreană, iar moștenirea sa rămâne astăzi un reper în discuțiile despre securitatea și identitatea cetățenilor din Republica Moldova.
Alexandru Tănase, avocatul lui Ilie Ilașcu la CtEDO: „Ai trecut în rândul celor puțini pe care moartea nu îi poate atinge”
Destinul său, marcat de abuzuri, detenție și curaj, rămâne pentru mulți o lecție despre demnitate și rezistență în fața opresiunii, susține fostul ministru al Justiției, Alexandru Tănase, care l-a reprezentat în dosarul „Ilașcu și alții” la CtEDO.
„Ilie Ilașcu, așa cum l-am știut noi, nu mai este. A plecat în lumea celor care au trăit cu sens, lăsând în urmă o frază care va dăinui peste veacuri în fibra națiunii române: „Te iubesc, popor român!”. L-am cunoscut pe Ilie Ilașcu la închisoarea din Hlinaia, când eram avocat în dosarul „Ilașcu și alții” la CtEDO. Am văzut acolo, în temniță, nu un deținut doborât, ci un om pe care suferința nu l-a strivit, ci l-a înălțat. Privirea lui era aceea a celor care știu că nu îndură pentru ei, ci pentru o idee mai mare decât propriul destin. Am revăzut acea imagine – semnul victoriei ridicat în timp ce ocupanții ruși îl condamnau la moarte – și mi-am dat seama că, de fapt, nu ei pronunțau sentința, ci istoria îi judeca pe ei”, a declarat Alexandru Tănase.
Fostul președinte al Curții Constituționale a subliniat că sacrificiul lui Ilie Ilașcu, al lui Alexandru Leșco, Tudor Petrov-Popa și Andrei Ivanțoc, încarcerați de regimul ilegal de la Tiraspol, reprezintă o zestre morală care împiedică o națiune să-și piardă memoria, reperele, rușinea în fața lașității și curajul în fața tăcerii: „Astăzi, când Rusia își reactivează vechile reflexe imperiale, destinul lor capătă o acuitate pe care am sperat să nu o mai trăim. Drum lin, frate Ilie. Ai trecut în rândul celor puțini pe care moartea nu îi poate atinge”.
Tănase a adăugat că autoritățile statului pentru care s-au jertfit acești oameni au datoria morală să declare doliu național pentru această pierdere.
Maia Sandu: „A luptat cu toată ființa sa pentru libertate, pentru românism”
„A plecat dintre noi Ilie Ilașcu, un adevărat erou al Mișcării de Eliberare Națională, care a luptat cu toată ființa sa pentru libertate, pentru românism. Curajul său l-a transformat într-un simbol al rezistenței împotriva regimului separatist din stânga Nistrului și al afirmării identității românești. Transmit sincere condoleanțe familiei îndurerate și celor apropiați. Dumnezeu să-l odihnească în pace”, se arată în mesajul președintei Maia Sandu.
Și președintele României, Nicușor Dan, a transmis un mesaj de condoleanțe, evocând patriotismul și lupta pentru „unire și libertate” a lui Ilie Ilașcu.
„Ne luăm astăzi rămas-bun de la un patriot care a crezut și a acționat fără nicio ezitare pentru un vis de unire și libertate. Ilie Ilașcu, un exemplu de verticalitate și curaj, ne amintește că lupta pentru identitate națională și demnitate merită prețul, oricât de mare ar fi acesta. Când ne referim la eroi, adesea ne gândim la cei care s-au sacrificat în trecut pentru păstrarea libertății. Ilie Ilașcu a fost însă un erou contemporan cu noi, un simbol al rezistenței românești în regiunea separatistă transnistreană care, confruntat cu teribile amenințări și ani lungi de detenție politică, a rămas neclintit și nu s-a temut să riște totul pentru idealul său. Dumnezeu să-l odihnească în pace și să păstreze vie amintirea lui Ilie Ilașcu în inimile tuturor!”, a transmis președintele României.
Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a transmis, la rândul său, un mesaj de condoleanțe familiei lui Ilașcu, pe care l-a descris drept „un luptător dârz și neclintit, un exemplu rar de demnitate și de identitate națională”.
„A avut o soartă grea, fiind condamnat la moarte de regimul de la Tiraspol. Chiar și așa, a rămas demn și curajos, oferind lumii întregi o lecție de dragoste față de neam și țară”.
„Nu s-a temut nicio clipă de amenințările Moscovei”
Fostul prim-ministru Ion Sturza e remarcat, într-o postare pe Facebook, că ascensiunea sa politică a fost legată direct de votul dat de Ilașcu din închisoare.
„Aș fi un mare laș dacă nu aș menționa că am devenit prim-ministru și datorită votului cu numărul 52, venit din celula lui Ilie Ilașcu. (...) Din temniță, Ilașcu a jucat un rol esențial în deșteptarea națională, precum și în demascarea trădătorilor și a celor care i-au exploatat numele în interes propriu și egoist. Nu ar trebui să ne 'lipim' de numele lui. Ar trebui, în schimb, să-i admirăm curajul de la distanță, cu decența cuvenită”, a scris Sturza.
Europarlamentarul Eugen Tomac a reiterat curajul neclintit al lui Ilașcu în fața represiunii împotriva limbii române.
„A fost condamnat la moarte pentru că a apărat cu demnitate limba română în fața tancurilor rusești. Nu s-a temut nicio clipă de amenințările Moscovei. Drum lin la Domnul patriotului român Ilie Ilașcu. Dumnezeu să-l primească în împărăția Sa!”, a scris Tomac.
Nicolae Negru: „Cazul Ilașcu a pus R. Moldova pe harta politică a Europei”
„Cazul Ilașcu a pus Republica Moldova pe harta politică a Europei. El a fost un simbol al independenței Republicii Moldova”, a afirmat analistul Nicolae Negru, într-un comentariu pentru Teleradio-Moldova.
Potrivit politologului, până la mediatizarea internațională a cazului Ilașcu, Republica Moldova nu avea vizibilitate europeană.
„În afară de asta, el a ridicat și steagul românismului și, cum să zic, nu a provocat, dar a suscitat solidaritatea tuturor românilor, românilor de pretutindeni”, a explicat Negru.
Nicolae Negru a amintit și importanța istorică a deciziei Curții Europene a Drepturilor Omului din 2004, care a consacrat responsabilitatea Federației Ruse pentru detenția ilegală a membrilor grupului Ilașcu.
„El a câștigat procesul la CtEDO, care a găsit vinovată Rusia pentru ceea ce s-a întâmplat, fiindcă Rusia ținea sub control acea parte a Republicii Moldova. Adică, de fapt, ocupa teritoriul Republicii Moldova, iar războiul care s-a declanșat atunci, desigur că era responsabilitatea Rusiei”, a declarat analistul.
Cazul Ilașcu a avut inclusiv implicații în politica internă a acelor ani. Nicolae Negru a amintit momentul decisiv din 1998, când Ilașcu, aflat încă în închisoare, a influențat echilibrul puterii de la Chișinău: „În 1998, Ilie Ilașcu, fiind în închisoare, a aderat la Alianța pentru Democrație și Reforme. El a înclinat balanța puterii spre forțele europene”.
În paralel, „unele partide care ulterior s-au dovedit nu chiar ceea ce încercau ele să spună că sunt” au speculat numele său în interes politic, inclusiv lideri care „ziceau că au ‘doi plămâni’, unul rus și unul român”, a spus Nicolae Negru cu referire la fostul lider creștin-democrat, Iurie Roșca.
În plan internațional, cazul Ilașcu a atras atenția asupra situației drepturilor omului în regiunea transnistreană, într-o perioadă în care Europa abia începea să privească atent spre spațiul post-sovietic.
„Toată Europa a atras atenția la ce se întâmplă în Republica Moldova și în această parte ocupată de către Rusia a Republicii Moldova. S-au implicat foarte mulți politicieni europeni în rezolvarea acestui caz, iar eliberarea lui Ilașcu s-a produs cu implicarea unor lideri europeni”, a amintit Nicolae Negru.
Lecțiile lui Ilie Ilașcu pentru actualii politicieni
Analistul susține că impactul acestui dosar depășește contextul anilor ’90: „Acest caz a atras atenția la drepturile omului în spațiul postsovietic. Cazul lui Ilașcu a avut un rol important în conștientizarea acestei problematici legate de drepturile și libertățile fundamentale ale omului în spațiul postsovietic. Drepturi și libertăți care fuseseră proclamate, dar nu erau suficient respectate, adică erau respectate în vorbe, nu în fapte”.
Întrebat ce ar trebui să învețe politicienii de astăzi de la Ilie Ilașcu, Nicolae Negru a răspuns că „multe”.
„Politicienii noștri ar avea de învățat patriotismul, ar avea de învățat respectarea unor principii, a unor adevăruri istorice și, mai cu seamă, o bună parte a clasei politice ar avea de învățat lecția demnității pe care le-a dat-o Ilie Ilașcu tuturor politicienilor și, în general, tuturor cetățenilor Republicii Moldova”, a conchis Nicolae Negru.
Fostul deținut politic al regimului separatist de la Tiraspol, Ilie Ilașcu, stabilit de mai mulți ani în România, a decedat luni, 17 noiembrie, la vârsta de 73 de ani. Anunțul a fost făcut pe pagina sa de Facebook.
„Cu profundă durere în suflet, anunțăm stingerea din viață a celui care a fost pentru noi pilon de demnitate, curaj și iubire - soț, tată, bunic, prieten, ILIE ILAȘCU – un om a cărui verticalitate nu a putut fi niciodată clintită. Pentru familie și pentru toți cei care l-au cunoscut, Ilie Ilașcu rămâne o amintire luminoasă, un om care a iubit sincer, a luptat cu demnitate, un patriot adevărat. Moștenirea lui rămâne în inimile noastre ca o lecție de curaj și demnitate rar întâlnită”, se arată în mesajul publicat de familie pe rețelele de socializare.
Ilie Ilașcu va fi înmormântat la București, acolo unde s-a stabilit la scurt timp după ce a fost eliberat, în mai 2001, din detenția ilegală de la Tiraspol.
CITIȚI ȘI:
