EXCLUSIV | Alain Berset: Trebuie să consolidăm instituțiile și democrațiile în paralel cu sistemele de apărare și armatele puternice
Securitatea înseamnă nu doar sisteme de apărare și arme, dar și instituții puternice, susține secretarul general al Consiliului Europei, Alain Berset. Într-un interviu pentru Moldova 1, oficialul european a apreciat progresele înregistrate de R. Moldova în promovarea valorilor europene și a menționat că țara noastră poate fi parte a noului Pact Democratic pentru Europa, care include instrumente de a proteja drepturile omului și libertățile fundamentale.
Leanca Lașco-Rață, jurnalistă Moldova 1: Domnule secretar general, vă mulțumesc că ați acceptat să ne oferiți acest interviu și bine ați revenit în țara noastră. Republica Moldova preia președinția Consiliului de Miniștri într-un moment complicat. Chișinăul a anunțat deja obiectivele-cheie pentru mandatul său, inclusiv operaționalizarea unui Tribunal privind crimele de război comise de Rusia și executarea deciziilor Curții Europene a Drepturilor Omului. Totuși, care sunt, în opinia Dumneavoastră, cele mai importante priorități pe care țara noastră ar trebui să le promoveze și cum poate această misiune să contribuie, în mod concret, la obiectivele actuale ale Consiliului Europei, inclusiv în domenii precum democrația și statul de drept?
Alain Berset, secretar general al Consiliului Europei: În primul rând, este o mare plăcere să fiu din nou la Chișinău, cu această ocazie foarte importantă, la doar o săptămână după ce Republica Moldova a preluat președinția Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei pentru următoarele șase luni.
Ați menționat vremurile complicate în care ne aflăm și aveți dreptate – este, într-adevăr, o perioadă dificilă, deoarece multe lucruri se schimbă.
Simțim, de asemenea, multă insecuritate peste tot în Europa. Și este foarte important pentru noi să avem o țară cu atât de multă experiență precum este R. Moldova, care să conducă Consiliul Europei în această perioadă, deoarece știți ce înseamnă să te confrunți cu aceste provocări.
Consider că toate acțiunile care pot consolida democrația, toate elementele prin care putem întări democrația în aceste vremuri dificile sunt importante. Un punct important pe care îl pot menționa este discuția pe care o avem în prezent în cadrul Consiliului Europei privind crearea unei noi convenții despre dezinformare și ingerință străină.
Am fost cu adevărat impresionați de situația din R. Moldova, menționez aici în special alegerile prezidențiale din 2024, reforma constituțională și apoi scrutinul parlamentar din acest an. Iar, în acest sens, R. Moldova și-a asumat o mare responsabilitate, asigurând o bună protecție și condiții favorabile pentru apărarea democrației.
Cooperarea dintre R. Moldova și Consiliul Europei s-a întărit în ultimii ani. Care este cel mai palpabil rezultat al acestei colaborări și unde mai este necesar de muncit?
Am fost în R. Moldova, la Chișinău, în februarie, atunci când, împreună cu președinta Maia Sandu, am lansat un plan de acțiune comun.
Avem acum un birou al Consiliului Europei la Chișinău, cu 65 de oameni care lucrează aici. Este un birou mare pentru noi, cu peste 20 de proiecte în desfășurare. Toate cu un singur obiectiv: să abordăm toate problemele posibile în care vedem că putem lucra împreună pentru convergență.
Și de ce facem asta? Pentru că este voința Moldovei, în primul rând, și este și deschiderea Consiliului Europei de a lucra pe elemente concrete pentru această convergență. În plus, este cel mai bun mod - de fapt, singurul - de a face pași spre aderarea la UE.
În același timp, avem și provocări geopolitice, or această convenție sau noul Pact Democratic pentru Europa, pe care îl dezvoltăm pentru toate țările europene, inclusiv pentru Moldova, merg mână în mână.
Ce alte domenii necesită atenție sporită sau acțiuni urgente?
Din partea autorităților moldovene există multă implicare. Evident, avem nevoie de această colaborare pentru a dezvolta proiectele noastre comune. Aceasta ar fi, poate, prima prioritate, dar cel mai urgent lucru acum, inclusiv care ține și de noul Pact Democratic pentru Europa, este faptul că asistăm la un regres democratic destul de puternic aproape peste tot.
Nu este prea târziu să acționăm. Gândiți-vă la ura de pe social media, la dezinformare, la ingerința străină. Care ar fi potențialul impact al inteligenței artificiale?
Dacă analizăm informația, dezinformarea, deepfake-urile și rețelele sociale în contextul AI, acestea compromit calitatea mesajelor și, în consecință, calitatea dezbaterilor din spațiul public dintr-o țară.
Nu există democrație puternică fără libertatea de exprimare, fără informații de calitate, fără o opoziție puternică. Avem nevoie de dezbateri controversate, dar constructive, pentru a decide ce vrea o țară să realizeze prin structurile democratice și ce alegeri face pentru lunile sau anii următori. Asta este principala miză.
Ați menționat noul Pact Democratic pentru Europa și dezinformarea. Ce instrumente dezvoltă Consiliul Europei pentru a apăra democrația de dezinformare și cum pot fi acestea adaptate realităților și vulnerabilităților Moldovei?
Noul Pact Democratic pentru Europa lucrează exact în această direcție. Nu este doar despre dezinformare și ingerință străină.
Prin această nouă convenție, am putea dezvolta un fel de „trusă de instrumente” pe care țările să o poată folosi pentru a-și proteja democrațiile. Aceasta trebuie însă să fie fundamentată legal și conformă cu Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Pe de altă parte, putem face multe și în educație pentru protejarea democrației, pentru învățarea democrației, precum și în inovare.
În iunie anul trecut, am avut la Strasbourg un hackathon cu câteva echipe de tineri care au venit cu proiecte noi. Ce putem face cu instrumentele pe care le avem? Ce instrumente tehnice putem folosi pentru a recunoaște mai bine dezinformarea, de exemplu? Acesta ar putea fi un element excelent.
În altă ordine de idei, războiul de peste graniță afectează întreaga Europă, inclusiv țara noastră. Ce măsuri concrete ia Consiliul Europei pentru a sprijini Ucraina și ce rol poate juca Republica Moldova, ca țară vecină, care se confruntă cu aceleași riscuri de securitate?
Sprijinul pe care îl oferim Ucrainei este foarte puternic. Este prima noastră prioritate la Consiliul Europei. Este, de asemenea, o prioritate majoră și pentru Moldova, evident.
O chestiune pe care nu trebuie să o ignorăm este rolul important al Curții Europene a Drepturilor Omului, singura instanță internațională care, chiar acum, examinează cazuri privind încălcări ale drepturilor omului în contextul războiului din Ucraina. Acest lucru se întâmplă chiar acum și nu doar la nivel individual, ci și la nivel interstatal.
Al doilea pilon este registrul de daune. A fost creat la summitul de la Reykjavik, al șefilor de stat și de guvern ai Consiliului Europei, în 2023. Iar acum, sub președinția moldovenească, în decembrie, vom face următorul pas către o comisie a cererilor, pentru a obține și reparații.
Al treilea pilon, pe care l-ați menționat de la început, este Tribunalul special pentru crima de agresiune la care deja lucrăm. În acest fel, Consiliul Europei, inclusiv sub președinția Moldovei, poate aborda toate aceste aspecte privind responsabilizarea.
Nu suntem cei mai împuterniciți în ceea ce privește sancțiunile. Nu suntem o organizație care furnizează arme sau sisteme de apărare. Nu acesta este rolul nostru. Noi pledăm pentru valori și responsabilitate, pentru a ne asigura că nu vom ajunge să trăim într-o lume în care distrugerea, războiul, violența și forța prevalează, ci într-o lume în care responsabilitatea, dialogul și relațiile pașnice sunt în capul mesei.
Într-unul dintre interviuri ați menționat recent că prima noastră linie de apărare pentru continentul european este securitatea democratică. Ce poate face, în practică, fiecare țară pentru a atinge acest deziderat?
Să aibă instituții puternice, să nu fie naive în privința regresului democratic pe care îl vedem aproape peste tot.
Trebuie să abordăm aceste probleme și să aducem elemente care să contracareze aceste evoluții.
Ar fi greșit să credem că securitatea se referă doar la sisteme de apărare și arme. Cum ar fi să ai armate puternice în democrații slăbite?
Știm ce ar însemna - exact ceea ce nu ne dorim.
De aceea, trebuie să dezvoltăm ambele dimensiuni. Dacă noi consolidăm, așa cum e legitim, sisteme de apărare și armate puternice, atunci, în același timp, trebuie să consolidăm instituțiile și democrațiile.
Domnule secretar general, Alain Berset, vă mulțumim foarte mult pentru acest interviu!
