O comunitate care coase punți culturale// Șezătoarea Bruxelles celebrează șase ani de activitate și cele peste 60 de cămăși cu care suntem reprezentați în UE
În luna noiembrie, comunitatea Șezătoare Bruxelles marchează șase ani de activitate, celebrând renașterea unei tradiții care unește Republica Moldova, România și Europa prin fir și migală. Pornită din inițiativa unui grup de femei din țara noastră, stabilite în capitala Belgiei, șezătoarea a crescut treptat atât ca număr de participante active, cât și de cămăși tradiționale muncite manual cu răbdare și pasiune. Fiecare dintre cele peste 60 de ii spune o poveste despre identitate, rădăcini și continuitatea culturii noastre, chiar și peste hotarele țării, spun meșteșugărițele comunității Șezătoare Bruxelles.
Printre membrele active ale șezătorii se numără Adriana Rotaru, Doina Pinzari, Nadea Neve, Natalia Florea, Viorica Diaconu, Marcela Bogulean, precum și Sofia Budu, Alina Laptedulce. Toate împărtășesc aceeași dorință: de a păstra vie arta broderiei tradiționale, departe de casă, și de a o face cunoscută comunităților din care fac parte astăzi.
În acești ani, femeile nu doar au învățat de la zero croiul, tehnicile și simbolistica iei, ci au transformat acest meșteșug într-un adevărat demers cultural. Munca lor a fost admirată în mai multe orașe europene. Iile au ajuns la Geneva, Copenhaga, Lisabona, Avignon și Bruxelles, iar în preajma Crăciunului vor fi expuse chiar la Primăria orașului Strasbourg - o recunoaștere importantă a tradițiilor moldovenești și a muncii comunității Șezătoare Bruxelles.
Nadea Neve a subliniat cât de importantă este contribuția Șezătorii Bruxelles la prezentarea corectă a culturii din Republica Moldova în Europa. Ea vorbește despre faptul că imaginea țării nu este îndeajuns de cunoscută, iar iile brodate manual, expuse în instituțiile europene și la varii alte ocazii culturale în capitalele europene, devin un mijloc autentic de a arăta profunzimea culturii și tradițiilor noastre.
„Imaginea Moldovei este adesea necunoscută europenilor și cred că, prin ceea ce facem noi, le arătăm europenilor ce profunzime are țara noastră și ce iscusință aveau femeile noastre în trecut. Noi coasem pe baza unor schițe, iar ele le concepeau singure. Am o admirație enormă pentru țărăncile noastre și pentru felul în care au reușit să păstreze acest patrimoniu. Când belgienii văd că totul e făcut manual, sunt uimiți și admiră foarte mult cămășile noastre”, a mărturisit ea.
Adriana Rotaru, inițiatoarea șezătorii, a amintit traseul impresionant al iilor, care au ajuns deja în mai multe orașe europene. Aceste expoziții reprezintă, în viziunea ei, o reafirmare a valorii pe care tradițiile moldovenești o aduc în diasporă: „Am fost cu aceste cămăși la Geneva, în luna mai, la Copenhaga în august, la Lisabona, iar în curând la Strasbourg și Avignon. Și la Bruxelles, desigur, unde au fost expuse chiar la sediul Comisiei Europene”, a spus ea, subliniind vizibilitatea tot mai mare a muncii lor la nivel european.
Pentru membrele acestei comunități culturale, cusutul nu este doar o activitate manuală, ci și una de cercetare aprofundată: „Nu facem doar o muncă de coasere; ea este rezultatul documentării, al participării la evenimente și al promovării tradițiilor noastre”, a explicat Liana Ursa, membră a Atelier XXI, la Șezătoarea Bruxelles: „Este un act de asumare a identității pe care o transmitem copiilor și o împărtășim mediului în care trăim”, a afirmat ea.
**Cultură, dar și implicare civică **
Implicarea membrilor nu se oprește însă la activitatea culturală. Multe dintre femei participă activ la organizarea scrutinelor Republicii Moldova, contribuind la buna desfășurare a votului în diasporă și chiar la combaterea dezinformării în mediul online.
Doina Pinzari, membră activă a șezătorii și angajată a Comisiei Europene, a vorbit despre motivația lor ca despre o modalitate de a trăi mai aproape de membrii familiilor lor rămase în Republica Moldova:
„Ne pasă pentru că acolo sunt părinții și rudele noastre. Avem aici o viață, dar trăim cu gândul și la oamenii dragi din Republica Moldova. Ceea ce se întâmplă acolo ne afectează direct și asta ne motivează să ne implicăm în alegeri și în discuțiile naționale.”
Vorbind despre integrarea sa profesională la Bruxelles, Doina Pinzari a mărturisit că începutul nu a fost deloc ușor, la fel ca pentru orice persoană care pășește într-un mediu nou. Activând în cadrul Comisiei Europene, ea a trecut prin etape diferite, de la perioada de stagiară până la statutul actual de funcționar.
Doina a subliniat că munca depusă cu seriozitate a fost mereu apreciată și i-a deschis noi oportunități: „Mi-am dat silința să muncesc cu drag și să aduc valoare în orice poziție am fost, iar acest lucru mi-a permis să evoluez”. Ea a adăugat că se simte recunoscătoare pentru șansa de a lucra într-un mediu multicultural, alături de colegi din toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene.
Natalia Florea, membră a Șezătoarei Bruxelles, implicată și ea în activitatea comisiilor electorale de la Ambasada Republicii Moldova în capitala Belgiei, își amintește cu emoție momentele din ziua votului, când diaspora venea în număr mare la urne: „Ne-au impresionat părinții care veneau cu copiii, oferindu-le un exemplu de participare civică. Am avut și mulți tineri de 18 ani, încântați de prima lor experiență de vot”.
Activitatea clubului Șezătoare Bruxelles, realizată prin proiectul „IstorIA cusută – conexiuni culturale în diasporă”, se derulează prin programul guvernamental „Diaspora Engagement Hub” al Cancelariei de Stat și al Biroului Relații cu Diaspora, sprijinit de Guvernului R. Moldova.
