Primarii cer accelerarea reformei administrativ-teritoriale și o colaborare mai strânsă cu Guvernul: „Omul trebuie să fie în centrul atenției”
Primarii din mai multe localități au cerut Guvernului și Parlamentului să accelereze reforma administrativ-teritorială, să consolideze autonomia locală și să asigure o descentralizare financiară reală, astfel încât administrațiile locale să poată răspunde mai eficient nevoilor comunităților.
La cea de-a doua ședință a Grupului de lucru pentru Republica Moldova al Comitetului European al Regiunilor, desfășurată pe 24 noiembrie, la Chișinău, aleșii locali au avertizat că depopularea, lipsa specialiștilor și limitările actuale în finanțarea locală blochează dezvoltarea comunităților și reduc șansele Republicii Moldova de modernizare europeană.
Bujorean: „Nu putem opri exodul fără capacitate economică reală în localități”
Alexandru Bujorean, primarul orașului Leova, localitate care s-a unit recent cu trei sate în cadrul procesului de amalgamare voluntară, a subliniat că administrațiile locale au fost nevoite să ia decizii dificile, în contextul în care localitățile se confruntă cu un exod masiv al populației și cu o lipsă acută de resurse umane calificate.
„Nu am pus în față confortul personal, nu am pus în față interesul de grup sau oricare altul. Am mers pe interesul cetățeanului, am mers pe o realitate dură. Trecem printr-un proces de depopulare, care trebuie cel puțin diminuat, dacă nu stopat definitiv. Și, în acest proces, noi pierdem oameni, localitățile noastre rămân fără populație, iar asta înseamnă că și noi, ca administrație locală, rămânem fără specialiști calificați, fără oameni care vor avea un rol esențial, în special în procesul de preaderare și în procesul de atragere a fondurilor europene, care sunt extrem de importante pentru dezvoltarea localităților noastre”, a punctat primarul de Leova.
Bujorean a mulțumit instituțiilor centrale și partenerilor de dezvoltare pentru sprijin, menționând că, în Leova, deja este proiectată o zonă industrială multifuncțională: „Cu suportul donatorilor, începem deja în noua primărie amalgamată să proiectăm o zonă industrială, o platformă industrială multifuncțională. Atrag atenția sporită asupra dezvoltării economiei locale și cred că aceasta ar trebui să fie unul dintre pilonii de bază pentru dezvoltarea comunităților noastre locale. Noi nu vom putea opri sau diminua exodul, dacă nu vom avea capacități de dezvoltare a economiei locale”.
Primarul a argumentat că descentralizarea financiară este esențială pentru dezvoltare.
„Spre exemplu, în România, inclusiv întreprinderile municipale create de administrațiile publice locale achită în bugetul local acea parte de impozit. Cred că a venit timpul să discutăm despre oferirea acestui instrumentar, care, în fond, va lua o parte din povara pe care o duce administrația centrală și va asigura în ochii oamenilor dezvoltare, precum și încredere că noi toți împreună construim un parteneriat frumos și viabil”, a declarat primarul orașului Leova, Alexandru Bujorean.
Petcov: „Experiența României este esențială pentru R. Moldova”
Primarul municipiului Bălți, Alexandr Petcov, a evidențiat importanța experienței României în procesul de integrare europeană și nevoia ca Republica Moldova să adopte modele verificate din statele UE.
„Mă bucur că, în problemele prin care trece astăzi România, deloc ușoare, deciziile se iau de comun acord cu primarii, în discuții, poate chiar și dure, dar discuții, și se găsesc soluții bune. În afară de aceasta, mă interesează foarte mult exemplul României și experiența țării care a trecut prin asimilarea de fonduri europene, prin armonizarea legislației la acquis-ul comunitar. (...) Consider că Parlamentul, care pornește acum o nouă etapă de armonizare a legislației noastre cu acquis-ul comunitar, pur și simplu nu ar trebui să piardă timpul ca să inventeze fel de fel de proprietăți ale mentalităților”, a spus, la același eveniment, primarul de Bălți.
Petcov a subliniat că succesul în atragerea fondurilor europene depinde de cooperarea strânsă dintre Guvern și autoritățile locale.
„Noi trebuie să avem o colaborare destul de strânsă cu Guvernul. Și îndemn Guvernul să aibă o colaborare strânsă cu Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM), cu primarii, pentru că succesul în valorificarea fondurilor europene prin proiecte implementate în localitățile noastre, în orașe și sate va fi și succesul întregii țări. Și eu cred că vom izbuti”, a spus primarul municipiului Bălți, Alexandr Petcov.
Primarul de Sângerei: „Dacă există conlucrare cu Guvernul, există rezultate”
Primarul orașului Sângerei, Arcadie Covaliov, a insistat asupra importanței capitalului uman și a unei reforme teritoriale rapide, considerând că actuala organizare administrativă nu mai răspunde nevoilor reale ale comunităților.
„Omul nu a fost în centrul atenției. Omul este, de fapt, ideea națională și mă bucur să aud că Guvernul Republicii Moldova este pe aceeași notă ca și noi, cei de la firul ierbii. Vă invit la Sângerei să vedeți cum am 'zburat în cosmos' în ultimii patru ani, realizările pe care le-am avut, și nu suntem încă în preaderare. Dacă există conlucrare cu Guvernul, avem și CALM, atunci există rezultate”, a subliniat Covaliov.
Primarul a cerut ca reforma teritorial-administrativă să fie implementată cât mai repede: „Doresc ca procesul acesta să continue și rog, insist, cât mai urgent, chirurgical, reforma teritorial-administrativă. (...) Aici este momentul - regionalizare, județe, cum o să le numim noi - dar haideți să depășim cât mai urgent. (...) Oamenii așteaptă rezultate, iar rezultatul principal se va simți în buzunarul cetățeanului”, a spus Arcadie Covaliov.
Valentina Casian, primarul municipiului Strășeni, a atras atenția asupra faptului că Republica Moldova, deși este o țară mică, funcționează în prezent cu sisteme financiare diferite. Ea a explicat că pe malul stâng al Nistrului sunt aplicate propriile reguli fiscale, iar în UTA Găgăuzia există un sistem distinct, unde 100% din impozitele pe venit din salarii, 100% din impozitul pe venit al agenților economici, 100% din TVA și 100% din accize rămân la nivel local. În restul țării, însă, se aplică un alt model, în care administrațiilor locale le revine doar impozitul pe venit din salarii.
„Presiunea pe orașele-centre raionale practic s-a triplat, dar noi rămânem cu același sistem financiar, unul foarte slab, încă din anul 2021, care este dependent de bugetul național”, a punctat Valentina Casian.
CALM cere implicare deplină în reforme
Președinta Congresului Autorităților Locale din Moldova, Tatiana Badan, a reiterat importanța implicări CALM în toate negocierile care țin de reforma administrativ-teritorială. Potrivit ei, „consultările formale, post-factum, nu mai pot fi acceptate”.
„CALM reiterează că va rămâne un partener deschis, sincer și constructiv pentru Guvern, pentru Comitetul European al Regiunilor și pentru partenerii noștri europeni. Un partener care este alături în momente dificile, care exprimă adevărul cu responsabilitate și care sprijină cu loialitate procesul de integrare și modernizare democratică a Republicii Moldova”, a punctat Badan.
MIDR anunță noi investiții în anul 2026
Republica Moldova accelerează modernizarea localităților în contextul integrării europene, iar Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR) anunță extinderea unor programe-cheie și lansarea altora noi, menite să reducă decalajele regionale, să îmbunătățească infrastructura și să consolideze capacitatea autorităților locale de a atrage investiții.
În cadrul ședinței Grupului de lucru pentru Republica Moldova al Comitetului European al Regiunilor, vicepremierul Vladimir Bolea, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, a anunțat că programul „Curtea Europeană”, pilotat anterior în mai multe orașe, urmează să devină unul permanent și să fie implementat la scară națională.
„Cel mai probabil, vom extinde „Curtea Europeană” și în celelalte orașe din Republica Moldova, sub formă de program permanent, pentru că avem mai multe orașe care necesită suportul acestui program”, a afirmat Vladimir Bolea, subliniind că decizia a fost luată la solicitarea primarilor.
Bolea a explicat că MIDR finanțează investiții esențiale în trei direcții-cheie: infrastructură tehnico-edilitară, infrastructură socială și cofinanțarea proiectelor susținute din surse externe. Ministerul are în vedere și extinderea tipurilor de cofinanțare, astfel încât primăriile care atrag fonduri prin înfrățiri sau parteneriate cu localități din România și Uniunea Europeană să poată beneficia de sprijinul programelor naționale.
La nivel regional, fondul susține proiecte care stimulează dezvoltarea economică, ocuparea forței de muncă, turismul, mobilitatea urbană și infrastructura tehnică. Deja 249 de proiecte cu impact regional sunt aprobate în Documentul Unic de Program, iar pentru anul 2026 ministerul pregătește un apel dedicat infrastructurii economice, cu accent pe capacitatea orașelor de a dezvolta oportunități pentru mediul de afaceri. Modelele de succes precum Edineț și Ceadîr-Lunga, unde se construiesc parcuri industriale, vor fi replicate în alte localități cu potențial similar.
În paralel, peste 1.500 de proiecte locale sunt în implementare - de la drumuri și iluminat public până la sisteme de apă și canalizare, infrastructură socială și proiecte cofinanțate din resurse externe. Doar în acest an, 220 de primării au semnat contracte pentru construcția drumurilor locale, cu finanțări între două și nouă milioane de lei per proiect.
Din 2026, MIDR va lansa ca prioritate zero un program național pentru apă și sanitație, pentru a garanta accesul la apă potabilă în toate localitățile, indiferent de mărime: „Apa înseamnă dreptul la viață. Este obligația statului să acorde acces la apă de calitate”.
Ministrul a reiterat că obiectivul MIDR este ca dezvoltarea locală să devină fundamentul integrării europene.
„Integrarea europeană începe cu fiecare drum reparat, cu fiecare școală renovată, cu fiecare localitate în care oamenii simt schimbarea”, a afirmat el.
În viziunea sa, fiecare localitate contează, indiferent de mărime, iar misiunea autorităților este „să construim o Moldovă din care să nu vrei să pleci”.
CITIȚI ȘI:
