Recensământ 2024 | Doar 44% dintre moldoveni sunt activi economic. Peste un milion rămân în afara pieței muncii
Republica Moldova înregistrează una dintre cele mai scăzute rate de participare la forța de muncă din ultimii ani, potrivit datelor finale ale Recensământului Populației și Locuințelor 2024, prezentate pe 25 noiembrie de Biroul Național de Statistică (BNS). Doar 44% dintre persoanele cu vârste de peste 15 ani sunt active economic, în timp ce peste un milion de oameni se află în afara pieței muncii.
Totodată, rata șomajului urcă la 9.3%, iar tinerii și locuitorii din mediul rural sunt cei mai afectați, conturând un tablou socioeconomic plin de provocări.
Potrivit datelor BNS, din numărul total al persoanelor cu vârste de 15 ani și peste - 1.946 de milioane, doar 44.3% fac parte din forța de muncă, în timp ce 55.7% sunt inactive.
Majoritatea locuitorilor de la sate nu au locuri de muncă
Datele finale ale Recensământului din 2024 arată că doar 44.3% dintre moldovenii de 15 ani și peste fac parte din forța de muncă – adică sunt angajați sau în căutarea unui loc de muncă.
În total, forța de muncă este formată din 862.9 mii de persoane, în timp ce 1.08 milioane de persoane sau 55.7% sunt în afara pieței muncii.
În rândul populației de 15 - 64 de ani, participarea este mai ridicată: 54.3% sunt activi economic, iar 45.7% sunt inactivi.
Diferențele dintre orașe și sate sunt mari. Doar în mediul urban populația activă o depășește pe cea inactivă (52% față de 48%). La sate, situația este inversă – majoritatea locuitorilor sau 62.3% nu sunt angajați.
Bărbații sunt mai activi decât femeile - 49.8% dintre bărbații de 15 ani și peste fac parte din forța de muncă, în rândul femeilor participarea fiind mult mai mică - de 39,7%.
Pentru grupa 15 - 64 de ani, considerată vârstă de muncă, rata de participare a bărbaților este de 58.1%, iar a femeilor - de 50.7%.
Și mediul de reședință influențează accesul la piața muncii. În orașe, rata de participare la forța de muncă este de 61.6%, cu aproape 14 puncte procentuale mai mare decât în sate, unde ajunge la 47.7%.
În total, în grupa de vârstă 15 - 64 de ani sunt 820,6 mii de persoane active economic. Dintre acestea, 741 de mii de persoane sunt ocupate (90,3%), iar 79,6 mii - șomeri (9.7%).
Rata de participare la forța de muncă este cea mai mare în rândul persoanelor căsătorite - 51.4%. În mediul urban, valoarea urcă până la 60.6%.
Diferențele între sexe rămân vizibile. Bărbații căsătoriți au o rată de participare de 55.7% la piața muncii, în timp ce femeile căsătorite ating 47.4%.
Pe locul următor se află persoanele divorțate: rata este de 50.2% în rândul bărbaților și de 47.2% în cel al femeilor.
Cea mai redusă participare la piața muncii se înregistrează la persoanele care nu au fost niciodată căsătorite, unde 41.7% dintre bărbați și 32.9% dintre femei sunt active economic.
Diferențe mari între etnii pe piața muncii: românii sunt cei mai activi
Participarea la piața muncii variază puternic și între grupurile etnice din Republica Moldova, românii declarați sunt cei mai activi economic - 52.5%. Moldovenii au o rată de participare de 44.3%, iar în rândul bulgarilor aceasta este de 43.2%. Și rușii au valori apropiate, cu 42.7% rată de participare a piața muncii.
La polul opus se află romii, unde doar 22.3% dintre adulți sunt activi economic – cea mai scăzută rată dintre toate grupurile.
Tot romii au cel mai ridicat nivel al șomajului, cu 13.6% persoane aflate în căutarea unui loc de muncă. Aceștia sunt urmați de găgăuzi, cu o rată a șomajului de 5.1%, și de ucraineni - 4.6%.
Rata de participare la forța de muncă variază semnificativ între raioanele și municipiile Republicii Moldova, de la un minim de 28.5% până la un maxim de 56.1%.
Cea mai mare rată a fost înregistrată în municipiul Chișinău - cu 56.1%, urmat de Bălți, unde participarea ajunge la 50.5%. Peste media națională de 44.3% s-au situat și raioanele Ialoveni - 46,2%, Criuleni - 45,6% și Strășeni - 45,2%.
În schimb, 31 de raioane au valori sub media națională. Cele mai scăzute niveluri de activitate economică au fost observate în raioanele Briceni - 28.5%, Nisporeni - 32.6% și Dondușeni - 33.6%, zone unde autoritățile menționează un grad ridicat de îmbătrânire a populației.
Populația ocupată
Datele Recensământului 2024 mai arată că 782.6 mii de persoane din Republica Moldova cu vârsta de 15 ani și peste sunt ocupate. Rata de ocupare este de 40.2%, ceea ce înseamnă că mai puțin de jumătate dintre adulți au un loc de muncă.
Bărbații sunt mai activi decât femeile: 44.2% dintre bărbații de peste 15 ani sunt ocupați, față de 36.8% dintre femei.
Diferențe importante apar și între mediul urban și rural. În orașe, rata de ocupare ajunge la 48.9%, fiind de 1.5 ori mai mare decât în sate, unde este de doar 32.7%.
Datele Recensământului Populației și Locuințelor 2024 mai arată că persoanele cu vârsta cuprinsă între 40 și 44 de ani au cea mai mare rată de ocupare – 61.7%, urmate de grupele 35 - 39 de ani (60,6%) și 45 - 49 de ani (60,2%). Cele mai mici rate se înregistrează în rândul persoanelor de 70 de ani și peste (5.1%) și al tinerilor de 15 - 19 ani (6.8%).
La bărbați, cea mai ridicată rată de ocupare este la grupa 30 - 34 de ani (63.5%), iar la femei la cea de 45 - 49 de ani (62.5%).
Structura populației ocupate după nivelul de studii
Jumătate dintre persoanele ocupate au studii medii (49.7%), 34% au studii superioare, iar 16,4% un nivel scăzut de instruire.
Femeile cu studii superioare reprezintă o pondere mai mare decât bărbații - 39.3% față de 28.9%.
Potrivit acelorași date, municipiul Chișinău concentrează 39.4% din totalul populației ocupate. Regiunea Centru are 25%, Nordul 21.1%, Sudul 10.9%, iar UTA Găgăuzia 3.6%.
Domeniile în care lucrează cei mai mulți angajați
Serviciile domină piața muncii, concentrând 67.9% dintre persoanele ocupate. Industria reprezintă 14.6%, construcțiile - 9.9%, iar agricultura - 7.6%.
Bărbații sunt mai prezenți în agricultură (10.7% decât femeile (4,4%), iar locuitorii din mediul rural lucrează în acest domeniu de 6.6 ori mai mult decât cei din mediul urban (14.6% față de 2.2%).
În construcții, bărbații sunt 18.2% din totalul angajaților, iar femeile - doar 1.3%. Sectorul serviciilor este dominat de femei - 81.1% și de persoanele din mediul urban - 76/3%.
Ocupațiile cele mai frecvente
Specialiștii în diverse domenii formează cea mai mare categorie profesională – 22.1%. Ei sunt urmați de muncitorii calificați - 15.2% și lucrătorii din servicii și comerț - 14.5%. Cele mai mici ponderi apar în rândul lucrătorilor calificați în agricultură și piscicultură – 2.2%.
Femeile sunt de 2.2 ori mai numeroase în rândul specialiștilor decât bărbații (30,8% față de 13,8%). Bărbații sunt de 3.6 ori mai numeroși în categoria muncitorilor calificați (23.6% față de 6.6%).
În mediul urban predomină specialiștii (27.6%), iar în cel rural muncitorii necalificați (19.5%).
În 2024, 95.1% dintre persoanele ocupate sunt salariați. Lucrătorii pe cont propriu reprezintă 3.5%, patronii 1.1%, iar lucrătorii familiali neremunerați 0.2%.
Din totalul populației ocupate (782,6 mii de persoane), 69.8% lucrează în localitatea de reședință, 13.2% - în localități apropiate din același raion, 10.5% în alt raion sau municipiu, iar 5.8% își desfășoară activitatea în altă țară.
Tinerii între 15 și 24 de ani sunt cei mai mobili: 16.9% lucrează în alt raion, iar 8.6% în altă țară. Persoanele de peste 65 de ani rămân cel mai des în localitatea de domiciliu - 82.1%.
În mediul urban, 88.7% dintre angajați lucrează în aceeași localitate, față de doar 45.6% în rural, unde aproape o cincime muncesc în alt raion - 19,6%.
Șomajul: tinerii sunt cei mai afectați
Numărul șomerilor se ridică la 80,2 mii de persoane, adică o rată generală de 9.3%. Rata șomajului este mai mare la bărbați (11,1%) decât la femei (7,3%) și semnificativ mai ridicată în rural (13,3%) comparativ cu urban (5,9%).
Tinerii 15 - 24 de ani au cea mai mare rată a șomajului – 16.7%, iar în mediul rural acest indicator crește până la 22.3%.
Mai mult de jumătate dintre șomeri (53.1%) au studii medii, 12% au studii superioare, iar 34.9% au un nivel scăzut de educație.
Peste un milion de persoane sunt în afara forței de muncă
În total, 1,083 milioane de persoane de 15 ani și peste (55.7%) sunt inactive. Femeile sunt cele mai numeroase (60.3% față de 50.2%), la fel și populația rurală (62.3%).
Structura persoanelor inactive este următoarea: 48.4% pensionari, 13.8% elevi/studenți, 9.6% casnici, 2.8% persoane în incapacitate permanentă, 25.4% în „altă situație”, categorie ce include și forța de muncă potențială.
Cele mai mari rate ale inactivității se înregistrează în raioanele Briceni (71.5%), Nisporeni (67.4%) și Dondușeni (66.4%). Cele mai mici se înregistrează în Chișinău (43.9%), Bălți (49.5%), Ialoveni și Criuleni (aproximativ 54%).
Populația romă înregistrează cea mai mare rată a inactivității – 77.7%, urmată de ucraineni (60.9%), găgăuzi (60.3%) și ruși (57.3%).
Pensionarii sunt cei mai numeroși în rândul rușilor (65.8%) și ucrainenilor (61.6%), iar categoria casnicilor este dominantă în rândul romilor/țiganilor (20.2%).
Recensământul Populației și Locuințelor este o cercetare statistică de amploare națională care are loc o dată la cel puțin zece ani. Cel mai recent recensământ s-a desfășurat în perioada 8 aprilie – 7 iulie 2024.
Datele au fost colectate în principal prin intervievare directă de către recenzori. Răspunsurile au fost înregistrate pe tablete – o premieră pentru Republica Moldova.
Rezultatele preliminare au fost prezentate în iunie 2024, confirmând o populație de 2.4 milioane de persoane și 1.6 milioane de locuințe.
Rezultatele finale au fost prezentate de BNS pe parcursul anului 2025.
CITIȚI ȘI:
