Termenul de înregistrare a construcțiilor neautorizate cu până la două etaje va fi extins până în 2028
Termenul de înregistrare a construcțiilor cu până la două etaje - din intravilan sau întovărășiri pomicole, fără acte permisive sau cu încălcarea acestora - va fi prelungit până pe 30 ianuarie 2028. Un proiect de lege în acest sens a fost prezentat de un grup de deputați ai fracțiunii Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), care spun că măsura este necesară pentru a debloca procesul de înregistrare a imobilelor construite fără acte permisive și pentru a elimina barierele birocratice din domeniul urbanismului.
Deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Vasile Grădinaru, a declarat, pe 26 noiembrie, într-o conferință de presă susținută la Parlament, că măsura vine după analiza impactului actualelor prevederi, introduse în Codul Urbanismului, intrat în vigoare pe 30 ianuarie 2024.
Potrivit parlamentarului, regulile existente au permis deja legalizarea a peste 11.700 de construcții, însă în unele localități procesul este blocat artificial.
„Aceste prevederi au fost valabile doi ani, până pe data de 30 ianuarie 2026. Deoarece suntem foarte aproape de această dată, a trebuit să facem o analiză a acestor prevederi și să decidem ce facem mai departe. Dacă ne uităm astăzi peste cifre, o să vedem că aceste prevederi au contribuit la faptul că peste 11.700 de persoane și-au înregistrat construcțiile, astfel încât aceste prevederi au avut un impact foarte pozitiv atât pentru persoane, care și-au rezolvat această problemă, cât și pentru bugetele locale”.
Grădinaru a precizat că, în timp ce în raioanele Ialoveni, Sângerei și Criuleni procesul a funcționat foarte bine, în alte regiuni acesta stagnează: „Vorbim de Ocnița, unde doar șase construcții au fost înregistrate, Vulcănești – 19 și, foarte surprinzător, orașul Chișinău, cu doar 22 de construcții”.
Deputatul a explicat că în unele localități procesul a fost blocat intenționat.
„În unele unități administrativ-teritoriale, acest proces este blocat de chestiuni birocratice și vorbim, în special, despre faptul că unele autorități locale, deși legea nu prevede vreo obligativitate de a stabili o taxă pentru emiterea certificatului de edificare a construcțiilor, necesar pentru a fi înregistrată construcția, consiliile locale fie nu votau această taxă, fie era oprit procesul pentru că nu era aprobată această taxă”, a exemplificat el.
Pentru a evita blocajele, proiectul de lege prevede că, în lipsa unei taxe aprobate, certificatul de edificare va fi eliberat gratuit.
„În cazul în care autoritatea locală nu elaborează și nu aprobă o taxă pentru emiterea certificatului privind edificarea construcției, acest fapt nu poate servi ca temei pentru a refuza emiterea actului, iar în cazul în care nu este aprobată vreo taxă, acest certificat este eliberat gratuit, astfel încât lipsa unei asemenea taxe să nu oprească procesul”, a precizat Grădinaru.
Deputatul PAS a mai anunțat că proiectul include și măsuri de simplificare a procedurilor pentru lucrările de reparație a drumurilor și trotuarelor, precum și pentru aprobarea planurilor urbanistice în extravilan.
Probleme semnalate de diasporă
Prelungirea termenului este necesară pentru cetățenii care revin rar în țară și nu au reușit să parcurgă procedura, a explicat deputatul PAS, Alic Baraboi.
„Articolul 390 prevede doar doi ani pentru înregistrarea acestora, iar cetățenii noștri nu pot veni foarte des acasă, astfel că mai sunt mulți doritori de a beneficia de aceste prevederi, dar care nu vor reuși până la 30.01.2026. De aceea, prelungirea termenului de încă doi ani, până la 30.01.2028, este necesară și binevenită”, a spus deputatul PAS.
Alic Baraboi afirmă că proiectul rezolvă și o altă problemă importantă – dificultățile întâmpinate de cei care doresc să investească în centrale fotovoltaice, pensiuni turistice sau alte proiecte în extravilan. Potrivit acestuia, terenurile agricole din Republica Moldova sunt fragmentate în loturi mici, iar pentru investiții serioase oamenii sunt nevoiți să cumpere mai multe loturi pentru a dezvolta un singur proiect.
*„La etapa elaborării planului urbanistic de detaliu, erau obligați să formeze un bun unic la cadastru, pierzând timp și bani și făcând drumuri inutile. Noile prevederi elimină această barieră: investitorii vor economisi timp, bani și vor putea avansa mai rapid în dezvoltarea proiectelor lor”, a mai spus Alic Baraboi.
Experiența locală: localitatea Costești
Deputatul PAS Ilie Ionaș, fost primar al satului Costești din raionul Ialoveni, a explicat impactul prevederilor în localitățile unde procesul a fost aplicat corect.
„Locuitorii din Costești, la fel ca mulți cetățeni din întreaga țară, s-au bucurat de prevederile noului Cod al urbanismului și construcțiilor. (...) În Costești, Consiliul Local a introdus o taxă pentru eliberarea certificatului de edificare a construcțiilor: 750 de lei pentru case cu două niveluri, 500 de lei pentru case cu un nivel și 250 de lei pentru anexe gospodărești. Această taxă, fiind una acceptabilă, a facilitat legalizarea proprietăților de către locuitori și, totodată, a contribuit la sporirea veniturilor bugetului local”, a afirmat el.
Ionaș a subliniat că legalizarea imobilelor a adus beneficii directe comunității: „Resursele acumulate au fost utilizate drept cofinanțare pentru proiecte realizate, precum reparația fațadei și acoperișului grădiniței. (...) Aceste prevederi sunt utile și trebuie să rămână funcționale. De aceea, nu pot înțelege consilierii locali sau primarii care blochează acest proces și împiedică oamenii să-și legalizeze proprietățile”.
Deputatul PAS a mai menționat că proiectul include, de asemenea, simplificarea elaborării planurilor urbanistice de detaliu pentru terenurile alăturate și, totodată, excluderea avizării documentației pentru reparații curente la drumuri și trotuare, măsură care, potrivit lui, elimină birocrația inutilă.
