Consilierii PAS din CMC propun soluții pentru supraaglomerarea școlilor din Chișinău: DGETS: „Se creează o problemă din nimic”
Fracțiunea Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) din Consiliul Municipal Chișinău (CMC) propune constituirea unui grup de lucru interdepartamental, menit să rupă „cercul vicios al supraaglomerării” în școlile din Chișinău, acuzând Primăria că nu dispune de un plan coerent pentru gestionarea crizei. În replică, autoritățile municipale au acuzat Ministerul Educației și Cercetării (MEC) că „închide școli în republică” și ar contribui, astfel, indirect la supraaglomerarea instituțiilor de învățământ din capitală.
Consilierii PAS susțin că municipalitatea trebuie să accepte soluțiile prezentate de MEC, care, pentru prima dată în ultimii 20 de ani, a venit cu măsuri concrete și rapide: transmiterea în comodat a două clădiri mari, capabile să ofere peste 1.500 de locuri noi pentru elevi. În plus, MEC este pregătit să aloce până la 20 de milioane de lei pentru dotarea și modernizarea acestor spații.
„Drept soluție pentru problema invocată, vedem constituirea unui grup de lucru interdepartamental care să aibă un mandat clar, cu responsabilități precise și termene ferme. Am elaborat un proiect de decizie în acest sens și urmează să purcedem la toate etapele de avizare și înregistrare precum prevede legislația în vigoare. Sperăm mult ca Primăria Chișinău să nu saboteze acest proces important de a rezolva această problemă”, a declarat consiliera municipală PAS, Lilia Scutaru, într-o conferință de presă susținută pe 27 noiembrie.
Potrivit proiectului, grupul va reuni specialiști din Direcția Generală Educație, Tineret și Sport (DGETS), Direcția Juridică, Urbanism, Arhitectură, reprezentanți ai MEC și experți educaționali din societatea civilă. Sarcina acestuia va fi analizarea situației în fiecare sector, identificarea spațiilor disponibile pentru reutilizare sau extindere, reconfigurarea districtelor școlare și prezentarea, în termen de 90 de zile, a unui plan de măsuri pe termen scurt, mediu și lung.
Proiectul fracțiunii PAS mai prevede că Primăria Chișinău va trebui să elaboreze în maximum șase luni Planul municipal 2026 - 2029 pentru reducerea supraaglomerării, cu măsuri, resurse și responsabilități clare; să inițieze imediat procedurile de acceptare în comodat a celor două clădiri oferite de MEC și să pregătească noile spații până la 1 septembrie 2026, astfel încât acestea să poată găzdui elevi încă din următorul an școlar.
„Nu mai acceptăm întârzieri, tergiversări sau sabotaje politice. Pentru prima dată în ultimii 15 ani, se va face o analiză completă a mediului în care sunt organizate districtele școlare din Chișinău. În 90 de zile, grupul de lucru va prezenta propuneri de reconfigurare, astfel încât fluxurile de elevi să fie echilibrate, iar capacitățile școlilor să fie folosite eficient”, a detaliat Scutaru.
Consiliera a subliniat că proiectul reprezintă un mecanism esențial pentru implementarea soluțiilor oferite de MEC și pentru protejarea copiilor din municipiu.
„Este baza pentru ca orașul să-și corecteze traseul și să-și protejeze copiii. În lipsa acestui plan, haosul actual va continua, iar supraaglomerarea va deveni o normă”, a avertizat consiliera PAS.
La aceeași conferință de presă, Zinaida Popa, președinta fracțiunii PAS din CMC, a declarat că multe școli din capitală funcționează cu mult peste capacitatea de proiect, în timp ce alte instituții din apropiere dispun de peste 5.000 de locuri libere, dar rămân neglijate, lipsite de investiții și insuficient dotate pentru a primi elevi. Ea a subliniat că această situație este rezultatul unor ani de „administrație fără strategie”.
Aceasta a acuzat administrația municipală că ar fi încurajat haosul urbanistic prin eliberarea autorizațiilor pentru construcția de blocuri multietajate, fără a solicita dezvoltatorilor construirea unei infrastructuri sociale minime, inclusiv noi școli.
„Ce avem drept rezultat al acestor acțiuni ale Primăriei Municipiului Chișinău? Zeci de mii de locuitori noi, zero școli noi. Copiii din aceste familii sunt împinși spre aceleași instituții solicitate, iar supraaglomerarea devine inevitabilă. În tot acest timp, Primăria nu a actualizat nici districtele școlare, nu a creat un sistem digital transparent de înscriere și nu a prezentat niciodată un plan de dezvoltare a rețelei școlare. De aceea, în Chișinău nu se merge la școala cea mai apropiată, ci la cea care are laboratoare, condiții, profesori motivați, adică la școlile în care Primăria investește repetat, deși sunt deja pline până la refuz. Așa se creează haosul, migrarea masivă a elevilor și supraaglomerarea”, a explicat președinta fracțiunii.
Pavaloi: „Se creează o problemă din nimic”
Șeful adjunct al Direcției Generale Educație, Tineret și Sport, Andrei Pavaloi, a respins criticile consilierilor PAS, calificându-le drept „aberante”. El a afirmat că municipalitatea a alocat fonduri inclusiv pentru școlile și gimnaziile din suburbii, tocmai pentru a echilibra fluxul de elevi.
„Sunt declarații aberante, fiindcă era bine cel puțin să ridice datele privind alocațiile care au fost făcute pentru instituțiile educaționale și să vadă că noi, dimpotrivă, am încercat să finanțăm gimnazii, școli, inclusiv din suburbii care sunt mai puțin suprapopulate. Vă dau un exemplu simplu. Avem gimnaziul din Durlești și avem Liceul „Hyperion” tot din Durlești. Liceul „Hyperion” începe a fi aglomerat. Noi încercăm să modernizăm gimnaziul de alături, care are locuri libere. Dar, totodată, noi nu putem obliga părintele să-și ia copilul de la „Hyperion” și să-l ducă la gimnaziul din Durlești. Dar noi l-am reabilitat, l-am făcut foarte bun, ca să atragem părinții să vină și în acel gimnaziu în număr mai mare”, a declarat Andrei Pavaloi, pentru Teleradio Moldova.
Acesta a menționat că investiții similare au fost făcute și în localitatea Vatra, în contextul în care mulți părinți își duc copiii la școli din oraș, pentru că lucrează în Chișinău. Modernizarea instituțiilor din suburbii ar avea tocmai rolul de a menține elevii în comunitățile lor.
Referindu-se la cele peste cinci mii de locuri disponibile în școlile din municipiu, Andrei Pavaloi a precizat că majoritatea acestora se află în instituțiile din suburbii. El a subliniat că aceste locuri nu pot rezolva direct problema din oraș, întrucât „niciun părinte din zona Flacăra nu își va trimite copilul la Condrița, la fel cum un părinte nu își va duce copilul de pe strada Ion Creangă la Ciorescu doar pentru că acolo există locuri libere”.
Pavaloi a reiterat că propunerile Ministerului Educației vor fi analizate, însă și-a exprimat scepticismul față de utilitatea unuia dintre blocurile puse la dispoziție.
„Am zis că o să mergem să vedem. Deși eu m-am uitat teritorial. Teritorial, un imobil se află la marginea orașului. Eu nu știu cum ar soluționa imobilul acela problema sau cum ar fi folosit acel imobil pentru o instituție educațională. Dar o să mergem, o să analizăm și o să vedem”, ne-a spus el.
Pavaloi a mai a subliniat că, dacă s-ar dori cu adevărat găsirea unor soluții, MEC și Primăria Chișinău ar trebui să discute direct, nu să transforme subiectul într-o „temă de imagine”.
El a menționat că municipalitatea a solicitat în repetate rânduri transmiterea pentru reabilitare a Liceului Republican cu Profil Real, aflat vizavi de sediul Centrului Național Anticorupție, dar a primit de fiecare dată refuz din partea ministerului. În acest context, Pavaloi consideră că „se creează o problemă din nimic”, argumentând că doar aproximativ 20-25 dintre cele 131 de instituții aflate în gestiunea DGETS depășesc media de 30 de elevi per clasă.
În privința districtelor școlare, Pavaloi a precizat că Direcția nu are competența de a permite înscrierea simultană pe două districte, această prerogativă fiind stabilită prin Codul Educației și revenind MEC.
Șeful adjunct al DGETS a subliniat că Primăria are un plan pe termen mediu și lung pentru gestionarea situației, care include construcția de noi blocuri pe terenurile instituțiilor supraîncărcate – precum liceele „Mihail Berezovschi”, „Waldorf” sau „Mihai Viteazul” – și reabilitarea imobilelor existente.
Pavaloi a mai adăugat că municipalitatea are un plan de dezvoltare „pentru a ține sub control situația”, în timp ce, în opinia sa, Ministerul Educației și Cercetării „închide școli în republică” și, astfel, contribuie indirect la creșterea supraaglomerării în capitală, deoarece, potrivit șefului adjunct al DGETS, elevii rămași fără instituții în localitățile lor migrează spre Chișinău.
În ultimii cinci ani, peste 50 de instituții de învățământ au fost închise sau reorganizate prin decizii ale consiliilor raionale, nu ale Guvernului. O analiză publicată astăzi de „Ziarul de Gardă” arată că, în această perioadă, 14 decizii de închidere a școlilor au fost aprobate de consilii raionale dominate de PSRM, iar 11 - de consilii raionale în care PAS are majoritate. Cele mai multe decizii au fost luate însă de consilii cu componențe mixte, fără o majoritate politică clară.
CITIȚI ȘI:
