România marchează 107 ani de la Marea Unire: ceremonii, parade militare și evenimente în țară și peste hotare
România sărbătorește astăzi, 1 decembrie 2025, 107 ani de la Marea Unire, momentul istoric din 1918 când Transilvania, Banatul, Crișana și Maramureș s-au unit cu Regatul României, punând bazele statului național modern.
În București, manifestările principale includ parada militară de la Arcul de Triumf, unde mii de militari români și aliați participă la defilare și la demonstrații aeriene. La eveniment ia parte și un contingent al Armatei Naționale a Republicii Moldova, care defilează alături de militari din statele NATO.
Sunt organizate și ceremonii de depunere de coroane în memoria eroilor, precum și o defilare cu torțe, în București.
La Alba Iulia, oraș-simbol al Unirii, au loc ceremonii militare, parade, spectacole folclorice și evenimente culturale, care atrag zeci de mii de vizitatori.
Manifestări dedicate Zilei Naționale se desfășoară și în alte orașe: Cluj-Napoca, Iași, Arad, Constanța, Satu Mare. cu ceremonii militare, concerte și expoziții pentru public.
Românii din diaspora marchează sărbătoarea prin evenimente culturale și artistice organizate de Institutul Cultural Român în peste 20 de țări, inclusiv la Paris, Bruxelles, Londra, Roma, Istanbul și Beijing.
De ce românii sărbătoresc pe 1 decembrie
La 1 decembrie 1918 a fost convocată, la Alba Iulia, Adunarea Națională a Românilor, lucrările finalizându-se cu Hotărârea de unire necondiționată a Transilvaniei cu România, votată în unanimitate.
Acest act a avut loc după ce, la data de 27 martie 1918, respectiv 28 noiembrie 1918, organele reprezentative ale Basarabiei și Bucovinei au votat unirea.
La 1 decembrie 1918, se decide astfel în unanimitate unirea Transilvaniei, Crișanei și Maramureșului cu România, dar cu păstrarea unei autonomii locale, pe baze democratice, cu egalitate între naționalități și religii.
„Adunarea Națională a poporului român din Transilvania, Banat și părțile ungurene a primit rezoluțiunea prezentată prin Vasile Goldiș în întregimea ei și astfel unirea acestei provincii românești cu țara mamă este pentru toate veacurile decisă”, anunța Gheorghe Pop de Băsești, președintele Adunării Națioanele.
La Alba Iulia, așa cum a fost și la Cernăuți, la 28 noiembrie, a fost o adunare a tuturor românilor din Austro-Ungaria.
Tot aici, la Alba Iulia, se constituie Marele Consiliu Național Român, care este format din 200 de membri aleși și încă 50 cooptați. În următoarea zi, Consiliul numește un guvern provizoriu, numit Consiliul Dirigent al Transilvaniei, care îl are în frunte pe Iuliu Maniu. La 11 decembrie se ratifică Marea Unire de către Guvernul României, iar declarația de la Alba Iulia este înmânată regelui Ferdinand. Regele promulgă în aceeași zi decretul de sancționare a unirii (inclusiv a Basarabiei și Bucovinei).
Un an mai târziu, pe 29 decembrie 1919, Parlamentul României votează legile de ratificare a unirii Transilvaniei, Crișanei, Maramureșului, Banatului, Bucovinei și Basarabiei cu România. Recunoașterea internațională a unirii Bucovinei cu România s-a făcut la 10 septembrie 1919, prin semnarea Tratatului de la Saint Germain dintre Puterile Aliate și Austria.
Recunoașterea unirii Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România s-a făcut prin Tratatul de pace de la Trianon, încheiat la 4 iunie 1920, de Puterile Aliate și Asociate și Ungaria.
Pe 28 octombrie 1920, s-a semnat Tratatul de la Paris, pe de-o parte de România și pe de cealaltă parte de Puterile Aliate (Franța, Marea Britanie, Italia și Japonia), care a avut ca scop recunoașterea unirii României cu Basarabia. Dar acesta nu a intrat în vigoare pentru că Japonia nu l-a ratificat. De asemenea, Uniunea Sovietică nu a recunoscut această unire, iar acțiunile Japoniei au venit ca rezultat al unui protocol secret care a făcut parte dintr-un tratat între cele două din 1925.
