Social

Niciun dosar depus pentru Sistemul de Depozit pentru Ambalaje: „Producătorii mari vor să dețină controlul”

Sistemul de Depozit pentru Ambalaje (SDA), unul dintre cele mai așteptate instrumente în reducerea volumului de deșeuri și a poluării, nu are deocamdată un administrator. Până la momentul de față, nu a fost depus niciun dosar. Autoritățile sunt totuși încrezătoare că va fi identificat operatorul care va permite lansarea acestui mecanismului până în ianuarie 2027.

Secretarul de stat al Ministerului Mediului, Grigore Stratulat, a declarat, în cadrul emisiunii „Spațiul Public” de la Radio Moldova, că trei cincimi dintre producătorii și importatorii de băuturi ambalate pot să depună dosarul.

Sistemul de depozit este mai mult decât o măsură pentru protecția mediului, este o reformă economică importantă, afirmă autoritățile. La cumpărarea unei băuturi ambalate în sticlă, PET sau doză de aluminiu, consumatorul va plăti o garanție, pe care o va putea returna la prezentarea ambalajului gol.

Ambalajele vor fi sortate, reciclate și refolosite, astfel că nu vor mai ajunge la gropile de gunoi.

Fosta ministră a Mediului, experta Iuliana Cantaragiu, crede că procesul este tergiversat din cauza „orgoliului producătorilor”.

„Impedimentul cel mai mare este că producătorii mari vor să dețină controlul și nu vor să dialogheze cu ceilalți”, a opinat Cantaragiu.

Sistem fragmentat și ineficient

Sistemul de gestionare a deșeurilor în Republica Moldova rămâne, per general, fragmentat și ineficient, fiind marcat de diferențe majore între orașe și sate. Un studiu recent arată că, deși 72% dintre gospodării beneficiază de servicii de salubrizare, aproape o treime își gestionează deșeurile de sine stătător.

La nivel teritorial, Chișinăul este cel mai bine acoperit cu servicii de salubrizare, în proporție de 94%, în timp ce în nordul țării acoperirea este de doar 58.7%. Secretarul de stat, Grigore Stratulat, susține că infrastructura este principala problemă.

„De la selectarea separată a deșeurilor acasă, la transportare, stații de sortare și să ajungem la punctul final – centre moderne de gestionare a deșeurilor, conforme tuturor standardelor de mediu”, a precizat oficialul.

Investițiile necesare sunt estimate la 200 de milioane de euro. Pe lângă bani, este nevoie și de o schimbare de comportament.

„Ține de educație, cultură și dorința fiecărui cetățean. E bine să începem de acasă, cu o sortare corectă a deșeurilor. Să nu mai aruncăm deșeurile la nimereală sau la gropile neautorizate”, a subliniat secretarul de stat.

Potrivit studiului, doar 52.6% dintre locuitorii din orașe au acces la infrastructură pentru colectare separată. În sate proporția este și mai mică: 21.8%.

Investițiile în gestionarea deșeurilor sunt investiții în sănătate

Iuliana Cantaragiu a evidențiat că situația este mai bună decât acum zece ani, dar încă mai rămân multe de făcut. În unele localități, gestionarea deșeurilor se limitează la evacuarea acestora cu tractoarele.

„Administrațiile Publice Locale din nordul republicii sunt mai pasive și indiferente față de organizarea serviciului în localitățile pe care le gestionează. Înseamnă că nu s-au trezit deocamdată cu niște epidemii sau invazii de șobolani”, a remarcat fosta ministră.

Un factor care împiedică dezvoltarea serviciilor de salubrizare sunt tarifele prea mici, care nu acoperă necesitățile. Același sondaj arată că oamenii nu sunt dispuși să plătească pentru salubrizare mai mult de 1% din venitul gospodăriei. Iuliana Cantaragiu menționează că salubrizarea responsabilă este o investiție directă în sănătate.

„Modelul de gestionare a deșeurilor de astăzi nu previne poluarea. Tariful pe care îl plătești, costul acestui serviciu este o investiție în sănătatea ta. Trebuie perceput în acest fel”, a notat experta.

Republica Moldova se îndreaptă spre un viitor mai curat și o comunitate mai responsabilă, iar autoritățile contează pe implicarea fiecărui cetățean.

Menționăm că sistemul de depozit este deja folosit cu succes în mai multe țări europene, cum ar fi Germania, Lituania sau România, țări în care poluarea cu astfel de deșeuri a fost redusă cu 70%.

CITIȚI ȘI:

Cristina Bencheci

Cristina Bencheci

Autor

Citește mai mult