Corespondență Dan Alexe | Georgia, elevul codaș al Europei, riscă să piardă dreptul la viză
Luna aceasta, unii georgieni riscă să piardă dreptul greu obținut de a efectua sejururi scurte în UE fără viză. Asta face parte dintr-un lanț crescând de sancțiuni pregătite la Bruxelles împotriva Georgiei, țară al cărei proces de aderare la UE este acum suspendat.
Încă din luna octombrie, diplomații Uniunii Europene au discutat o propunere făcută de serviciile șefei diplomației europene, Kaja Kallas, de a sancționa două canale TV georgiene proguvernamentale, Imedi TV și POSTV, pentru răspândirea de propagandă rusească. Imedi TV este considerat cel mai popular canal TV din țară și este deținut de omul de afaceri Irakli Ruhadze, care a fost deja sancționat atât de Lituania, în UE, cât și de Ucraina.
Tot așa, fondatorul partidului de guvernământ Visul Georgian, Bidzina Ivanișvili, a finanțat o vreme acel canal de televiziune. Sancțiunile, care ar însemna înghețarea activelor în bloc, interdicții de viză impuse proprietarilor de canale și suspendarea licențelor de emisie în UE, ar intra sub incidența unui regim de sancțiuni instituit de Bruxelles încă de la sfârșitul anului trecut, conceput pentru a bloca și perturba acțiunile hibride rusești.
Uniunea Europeană a creat un set de noi reguli privind vizele, care urmează să intre în vigoare luna aceasta. Măsurile se vor aplica tuturor celor 61 de țări care beneficiază de un regim fără vize pentru UE, inclusiv tuturor țărilor candidate din Balcani, dar și Republicii Moldova și Ucrainei.
Georgia riscă însă să fie cea dintâi vizată. Tbilisi se află de mult în vizorul Bruxelles-ului, după ce a adoptat anul trecut nu doar o legislație anti-LGBT, dar și o așa-numită lege a „agenților străini” – o legislație similară a fost folosită de Kremlin pentru a reprima libertatea de exprimare și societatea civilă – pe fondul criticilor dure din partea UE.
Relația s-a deteriorat și mai mult după alegerile parlamentare din octombrie anul trecut, în care partidul aflat la guvernare, Visul Georgian, s-a agățat de putere și apoi a decis să oprească discuțiile de aderare la UE, adoptând în același timp ceea ce mulți – inclusiv Bruxelles-ul – consideră politici favorabile Rusiei.
Se împlinește un an luna aceasta de când șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a propus restricții de viză pentru diplomații georgieni. Georgienii, ca și moldovenii, pot călători în prezent în spațiul Schengen pentru sejururi scurte (până la 90 de zile într-o perioadă de 180 de zile) fără viză. Cu toate acestea, în curând vor trebui să solicite online o autorizație ETIAS (Sistemul European de Informații și Autorizare pentru Călătorii) înainte de a călători.
Un motiv de suspendare a Georgiei din accesul la spațiul Schengen ar include lipsa de aliniere a regimului fără vize al unei țări cu politica de vize a UE. Un exemplu în acest sens ar fi o țară care are regim de călătorie fără vize în UE și, de asemenea, are regim de călătorie fără vize pentru cetățenii ruși. Având în vedere că Bruxelles-ul este dornic să limiteze afluxul de cetățeni ruși, noua legislație ar permite UE să închidă o potențială rută alternativă către blocul comunitar.
Acordul dintre UE și Georgia privind facilitarea eliberării vizelor a intrat în vigoare pe 1 martie 2011. În 2017, în urma încheierii dialogului privind liberalizarea vizelor, Georgiei i s-a acordat o scutire generală de viză pentru șederi de scurtă durată, care este revizuită anual.
Deocamdată se propune, ca un prim pas, ca diplomații și funcționarii georgieni și membrii familiilor acestora care dețin pașapoarte diplomatice și oficiale să fie obligați să solicite o viză pentru a călători în UE pentru sejururi scurte de până la 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile. Cu atât mai mult pentru perioade mai lungi.
În schimb, măsura nu i-ar afecta (deocamdată) pe cetățenii georgieni care dețin pașapoarte obișnuite, care vor continua să beneficieze de scutirea de viză dacă călătoresc în UE pentru sejururi scurte. Iată o rară situație în care simplii cetățeni sunt mai favorizați decât diplomații și oficialitățile. Asta arată și cât de privilegiați rămân cetățenii moldoveni față de georgieni, ca să nu mai vorbim de cetățenii unor țări care nu au statutul de candidat la UE.
