Aer poluat în R. Moldova: „Gradul de îmbolnăvire a populației crește de la an la an”
Poluarea atmosferică continuă să afecteze viața cetățenilor din marile orașe ale R. Moldova, iar transportul auto este una din sursele majore de poluare, atenționează experții în domeniu. Totuși, datele oficiale indică o scădere graduală a concentrației de particule fine în ultimii ani și arată progrese lente, dar constante.
Cu toate acestea, dioxidul de azot emis de automobile continuă să fie o sursă îngrijorătoare de poluare, în special în municipiul Chișinău, unde numărul de mașini continuă să crească în fiecare an, constată expertul de mediu, Vladimir Garaba.
Acesta susține că efectele poluării sunt resimțite semnificativ și asupra sănătății umane. În opinia expertului, măsurile locale de reducere a traficului și extinderea zonelor verzi ar putea îmbunătăți calitatea aerului în următorii ani.
„Se respiră aer poluat. În permanență, locuitorii din Chișinău, Bălți și din alte orașe, mai ales care sunt în preajma traficului rutier, se confruntă cu această problemă gravă. Gradul de îmbolnăvire a populației, disconfortul crește pe an ce trece. Noi nu avem nici posturi de control al calității aerului în oraș și nu putem spune, de fapt, care este situația într-o zonă sau alta în diferite ore ale zilei, ca să preîntâmpinăm populația. Există undeva un mic post meteorologic, dar, ca atare, el nu asigură informația nici pentru zona respectivă”, a spus Vladimir Garaba, la emisiunea „Zi de Zi” de la Radio Moldova.
În zonele unde predomină un grad înalt de poluare atmosferică, este intensă și poluarea sonoră, la fel de periculoasă, atenționează ecologistul: „Am făcut și noi de nenumărate ori, am monitorizat nivelul zgomotului pe străzile principale ale orașului, erau vreo 12 puncte. Este un lucru simplu - unde este poluarea atmosferică înaltă, acolo și zgomotul este cel mai înalt. Cele mai critice zone sunt, bineînțeles, partea de jos a orașului - strada Albișoara, Calea Ieșilor, zona Gării”.
Totuși, potrivit autorităților, calitatea aerului din municipiul Chișinău este monitorizată zilnic, datorită unor senzori care au fost instalați anul trecut de o organizație obștească din domeniul mediului. Zece astfel de dispozitive permit verificarea gradului de poluare a aerului, umiditatea acestuia, iar datele sunt integrate pe o platformă online accesibilă cetățenilor, potrivit coordonatorului proiectului, Silvian Răcilă.
„Senzorii monitorizează umiditatea, presiunea și temperatura, astfel avem mai multe date pentru a avea niște rezultate relevante. Cetățenii pot să vadă care este nivelul de poluare sau în regiunea unde locuiesc, sau în general în municipiul Chișinău. Monitorizarea instantanee ne permite să depistăm mai ușor focarele de apariție a poluării aerului, astfel încât să ne dăm seama ce măsuri am putea să întreprindem pe viitor, ca acestea să nu se mai repete”, a declarat Silvian Răcilă.
Ministerul Mediului își propune, pentru următorii ani, reducerea poluării aerului prin investiții în tehnologii curate, infrastructură verde și dezvoltarea unei societăți responsabile fața de mediu. O strategie elaborată pentru anii 2024-2030 urmărește să reducă emisiile de gaze și poluanți atmosferici, să dezvolte rețele de monitorizare eficiente și să creeze un cadru legislativ și instituțional robust, aliniat la standardele europene.
R. Moldova, pe locul 77 în topul global al poluării aerului
Anul trecut, Republica Moldova a ocupat locul 77 din 138 de țări în topul global al poluării aerului cu particule fine. La nivel global, cele mai poluate state sunt Bangladesh și Pakistan, în timp ce Bermuda și Bahamas se numără printre țările cu cel mai curat aer. Țara europeană care se remarcă prin calitatea excepțională a aerului atmosferic este Estonia, singurul stat din comunitatea europeană care respectă în totalitate recomandările Organizații Mondiale a Sănătății.
Uniunea Europeană a redus semnificativ poluarea aerului în ultimul deceniu, prin scăderea emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot, pulberi fine și amoniac, indică un raport publicat recent. Aceste rezultate se datorează eforturilor colective ale autorităților, industriei și cetățenilor. Prin conștientizarea efectelor negative și complexe ale poluării aerului și politici de mediu bine țintite, majoritatea regiunilor europene au înregistrat progrese vizibile, deși anumite zone încă prezintă probleme.
Particulele în suspensie rămân printre cei mai nocivi poluanți pentru sănătatea umană, deoarece pătrund adânc în plămâni și în fluxul sangvin și provocă afecțiuni respiratorii și cardiovasculare. Principalele surse antropice includ traficul rutier și sectorul energetic, în timp ce incendiile forestiere și transportul de praf reprezintă surse naturale. De asemenea, dioxidul de azot contribuie la formarea ozonului troposferic și a smogului, afectează calitatea aerului și sănătatea populației, indică raportul.
Ozonul de suprafață rămâne cel mai problematic poluant, iar strategiile de atenuare nu sunt simple și necesită eforturi de la nivel local până la nivel internațional. Din aceste considerente, experții subliniază importanța continuării politicilor de reducere a emisiilor și necesitatea investițiilor în tehnologii curate pentru a proteja sănătatea publică și mediul.
CITIȚI ȘI:
