RAPORT | Sute de legi adoptate accelerat și zeci de inițiative devenite nule. Activitatea Parlamentului precedent - amplă, dar nu întotdeauna transparentă
Activitatea fostului Parlament, de legislatura a XI-a, a fost una dintre cele mai intense din istoria recentă: aproape 2.000 de proiecte de acte normative, un ritm alert de adoptare și o dominanță clară a majorității în procesul decizional, arată concluziile unui raport al Asociației Promo-LEX.
Mii de proiecte, dominanță a deputaților și orientare spre domeniul economic
„În timpul legislaturii a XI-a, cele mai multe proiecte au fost din domeniul economiei, financiar și fiscal. Autorii inițiativelor legislative au fost, în cele mai multe cazuri, deputații. Au fost înregistrate 1.960 de proiecte de acte normative, în medie câte 490 de proiecte în fiecare an de mandat. În primul an de mandat, au fost depuse cele mai multe proiecte de legi și hotărâri”, a precizat șefa echipei de analiză și cercetare de la Promo-LEX, Mihaela Duca, într-o conferință de presă, organizată pe 3 decembrie.
Totuși, în ultimii ani de mandat, numărul proiectelor de legi a scăzut, dar cel al moțiunilor a crescut înainte de alegeri.
Totodată, 80% dintre inițiative au fost adoptate, adică 1.559 de proiecte de acte normative.
„Parlamentul și-a concentrat activitatea pe politica externă, adoptând mai multe legi de ratificare, denunțare, suspendare a acordurilor internaționale, ceea ce a constituit 26%”, a precizat Duca.
O cifră îngrijorătoare scoasă în evidență de Promo-LEX este că 271 de proiecte au devenit nule din cauza expirării termenului de doi ani sau a încheierii mandatului — „echivalentul unui efort de jumătate de an al Parlamentului”.
Potrivit Mihaelei Duca, 87 dintre aceste proiecte au fost înregistrate chiar în ultimul an de mandat.
Armonizarea cu legislația UE: efort vizibil, dar insuficient
Deși Republica Moldova a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană (UE) în 2022, legislația nu a avansat în ritm accelerat, au constatat experții de la Promo-LEX: „125 de proiecte de legi au avut scopul de armonizare cu legislația UE, fiind vizibilă însă și o tendință de creștere a numărului acestora în fiecare an de mandat, în ultimul an de mandat fiind înregistrate 53 de astfel de proiecte de legi”.
O altă constatare se referă la avizarea și expertizarea proiectelor de acte normative. Deși, la modul general, proiectele de acte normative adoptate au dispus de avizele și expertizele obligatorii, au fost relevate carențe sistemice legate de adoptarea proiectelor de legi în termene restrânse, modul de examinare a obiecțiilor și recomandărilor sau neacordare de către Guvern a avizelor asupra inițiativelor deputaților din opoziție și avizarea formală de comisiile parlamentare.
„Circa 1.100 de proiecte de acte normative au obținut expertiza anticorupție. (...) 36 de proiecte de legi au fost adoptate fără acordarea sau publicarea expertizei anticorupție, iar comisiile parlamentare nu au inclus în sinteză, în 58 de cazuri, obiecțiile din expertiza anticorupție”, a precizat specialista Promo-LEX.
Comisii parlamentare supraîncărcate și eforturi inegale
Echipa Promo-LEX notează diferențe semnificative între comisiile parlamentare în ceea ce privește proiectele de legi: Comisia economie, buget și finanțe a gestionat 583 de proiecte, un volum similar cu cel al primelor șapte comisii la un loc, iar Comisia juridică a avut 449 de proiecte.
„Efortul este dezechilibrat”, a punctat Duca, menționând că toate comisiile au, în medie, același număr de deputați, între nouă și 11 persoane, dar nu și același volum de muncă.
Amendamente adoptate în termene scurte, sinteze nepublicate și justificări lipsă
Promo-LEX a mai constatat că au fost depuse amendamente pentru 581 de proiecte, dar, în cazul a 57 de proiecte, timpul dintre prima și a doua lectură a fost de maximum 10 zile, un termen considerat insuficient.
Șaizeci și două de sinteze ale amendamentelor nu au fost publicate, deși amendamente existau.
De asemenea, în 34 de cazuri, refuzul de a accepta amendamente nu a fost justificat.
Adoptările rapide au dominat legislatura
Potrivit raportului, 429 de proiecte de legi au fost adoptate în mai puțin de 30 de zile – ritm echivalent unei proceduri de urgență. Din numărul total de proiecte, 25% au fost votate în două lecturi în aceeași zi.
În 70% din cazuri, votul în plen a avut loc în aceeași zi sau în ziua următoare prezentării raportului comisiei.
„În aceste cazuri, votarea în plen a avut loc în aceeași zi cu emiterea raportului sau în următoarea zi după emiterea raportului. Această constatare se referă atât la prima lectură, cât și la a doua lectură. Este mai complicat pentru a doua lectură pentru deputați să ia cunoștință de proiectul de lege ajustat în urma amendamentelor, avizelor și expertizelor acordate, pentru că, în acest termen, cel mai probabil, nici deputații, dar nici societatea și părțile interesate nu pot să cunoască conținutul proiectului de lege înainte de votarea acestuia în a doua lectură”, a subliniat aceeași sursă.
Potrivit experților Promo-LEX, aceste practici afectează calitatea, transparența și predictibilitatea procesului legislativ.
Opoziția parlamentară: multe proiecte respinse, zero ședințe dedicate
Raportul subliniază dezechilibrul între majoritate și opoziție: doar 10 proiecte ale opoziției au fost promovate, pe când circa 150 au devenit nule.
„Cele 148 de proiecte de legi înregistrate de opoziția parlamentară au devenit nule, din totalul de 173 de proiecte de legi înregistrate. Majoritatea proiectelor de legi ai căror autori au fost deputații din opoziția parlamentară nu au fost susținute de Guvern. Doi deputați din opoziția parlamentară se încadrează în top 10 parlamentari care au depus cel mai frecvent amendamente. Totuși, rata de neacceptare a amendamentelor este cu mult mai mare în cazul deputaților din opoziție decât în al celor din majoritatea parlamentară. Zero ședințe plenare dedicate pentru examinarea propunerilor opoziției au fost organizate, deși regulamentul Parlamentului prevede prioritatea propunerilor opoziției pentru prima ședință în plen din fiecare a șasea săptămână de la începutul sesiunii parlamentare. În cadrul ședințelor plenare, toate proiectele fracțiunii PAS propuse pentru includerea pe ordinea de zi erau acceptate, iar inițiativele opoziției erau, cel mai frecvent, respinse”, mai arată raportul.
Tot opoziția, potrivit Promo-LEX, a înregistrat și cele mai multe absențe: 914 absențe au fost ale deputaților din Blocul Comuniștilor și Socialiștilor. Aceiași deputați au boicotat sau părăsit „în semn de protest” 28 de ședințe.
Recomandări pentru noul Parlament
Printre recomandările-cheie formulate de Promo-LEX pentru noul Parlament, ales pe 28 septembrie 2025, se numără următoarele:
adoptarea unui cadru normativ nou pentru funcționarea Parlamentului;
instituirea unui mecanism transparent de examinare a obiecțiilor și avizelor;
respectarea termenelor de dezbatere;
neadmiterea includerii pe ordinea de zi a proiectelor fără avize sau expertize publicate;
organizarea ședințelor dedicate opoziției, conform regulamentului;
publicarea la timp a sintezelor și argumentarea refuzului amendamentelor.
„Considerăm că aceste recomandări sunt, în mare parte, în măsură să asigure o procedură legislativă corectă, echilibrată și transparentă pentru toți subiecții interesați”, a concluzionat Mihaela Duca, șefa echipei de analiză și cercetare de la Promo-LEX.
CITIȚI ȘI:
