Cinci persoane, trimise în judecată pentru instruiri în Bosnia în vederea pregătirii dezordinilor în masă din 2024
Alți cinci învinuiți care ar fi participat la instruiri în Bosnia și Herțegovina pentru pregătirea dezordinilor în masă planificate în contextul alegerilor prezidențiale și referendumului din 2024 din Republica Moldova au fost trimiși în judecată. Cei cinci, cu vârste între 27 și 50 de ani, ar fi fost instruiți în tactici de destabilizare, pilotare de drone și provocare a panicii în spațiul public.
Potrivit Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), printre învinuiți se numără un cetățean al Finlandei și patru cetățeni ai Republicii Moldova, originari din Chișinău, Criuleni și Tighina. În grup sunt identificați și doi co-organizatori, „instruiți să coordoneze subgrupuri de participanți la manifestații publice cu caracter destabilizator”, ambii fiind plasați în arest la domiciliu.
Anchetatorii arată că trei dintre învinuiți ar fi fost recrutați direct în timpul unui antrenament sportiv din parcul Valea Trandafirilor, de către o altă învinuită deja trimisă în judecată. Aceasta le-ar fi propus „antrenamente sportive” în România, remunerate cu „400–500 de dolari pe săptămână (primiți pe portmonee electronice în criptomonedă)”. Alți doi ar fi acceptat participarea după discuții purtate prin aplicațiile Telegram și Yandex.
Odată ajunși în România, traseul ar fi continuat către Bosnia și Herțegovina, unde, potrivit PCCOCS, învinuiții „au rămas fără pașapoarte și fără telefoane”. Ei au relatat că au fost duși într-o tabără amenajată în pădure, „în care erau mai multe corturi și calculatoare la mese, unde alți participanți învățau să piloteze drone”. Acolo ar fi fost instruiți de vorbitori de limbă rusă, timp de una-două săptămâni, în domenii precum pilotarea dronelor, tactici de provocare a panicii și haosului, penetrarea cordoanelor poliției sau utilizarea unor obiecte inflamabile.
La revenirea în Republica Moldova, cei cinci au fost reținuți chiar la intrarea în țară. În timpul perchezițiilor, asupra femeii învinuite au fost găsite mini-drone cu cameră video și mecanisme de aruncare, precum și „dispozitive pirotehnice”, componente de drone, ochelari VR și echipamente de control radio.
De la un alt învinuit au fost ridicate aproape 300 de pliante cu caracter discriminatoriu, care „promovau idei de intoleranță și ostilitate între adepții diferitor confesiuni religioase”. Consiliul pentru Egalitate, într-un aviz emis la 16 octombrie 2025, a constatat că pliantele foloseau imagini și expresii menite „să provoace sentimente de ură, respingere și dezbinare”. Materialele conțineau imagini cu candidatul care avea să câștige ulterior alegerile prezidențiale, alături de un mitropolit din R. Moldova.
Cetățeanul Finlandei a declarat că verișorul care l-ar fi racolat i-a spus că „documentele” transportate erau „destinate ajutorării unei biserici din Moldova”.
În urma deciziilor judecătorului de instrucție, cei doi co-organizatori au fost plasați în arest la domiciliu, iar ceilalți învinuiți au fost puși sub control judiciar.
Conform Codului penal, organizarea sau conducerea dezordinilor în masă se pedepsește cu închisoare de la patru la opt ani. În plus, în cazul bărbatului de la care au fost ridicate pliantele, procurorii au adăugat și infracțiunea de instigare la acțiuni violente motivate de prejudecată, pedepsită cu amendă de până la 30.000 de lei sau cu închisoare de până la trei ani.
PCCOCS precizează că urmărirea penală continuă în privința altor membri ai grupului, iar persoanele vizate beneficiază de prezumția de nevinovăție până la o hotărâre definitivă.
Procuratura amintește că, într-un dosar conex, în septembrie 2024 au fost condamnați șapte bărbați pentru dezordini în masă, iar alte cinci persoane au fost trimise recent în judecată, printre care un inculpat vizat și de sancțiuni europene pentru vandalizarea unor clădiri din Paris.
CITIȚI ȘI:
