Social

De la bombe din al Doilea Război Mondial, la drone rusești: provocările geniștilor din R. Moldova

În filme totul e simplu – alegi firul roșu sau albastru și salvezi lumea! În realitate, munca geniștilor este mult mai complicată. De cele mai multe ori, nu există deloc fire, iar specialiștii se pot confrunta în orice moment cu situații complet imprevizibile. În Republica Moldova, sunt desfășurate constant exerciții de neutralizare a dispozitivelor explozive.

Echipa Teleradio-Moldova a vizitat unul dintre aceste poligoane - Centrul de pregătire a specialiștilor în deminare „CODRU”.

În popor există zicala că un genist are voie să greșească o singură dată. Dar este oare aceasta realitatea? Geniștii preferă o altă versiune a acestei zicale: genistul greșește de două ori – prima dată o face când își alege profesia. Cât adevăr se ascunde în aceste afirmații, am aflat astăzi, la Centrul de pregătire a specialiștilor în deminare „CODRU”.

Pentru a deveni genist și, mai ales, pentru a putea participa la misiuni internaționale, cum ar fi cele din Kosovo, un cursant trebuie să parcurgă trei niveluri de instruire. În fiecare an sunt organizate patru astfel de cursuri, iar fiecare grupă poate avea până la 15 participanți, însă nu toți ajung să obțină diploma.

În fiecare săptămână, viitorii geniști susțin câte un test - atât teoretic, cât și practic. Acestora li se oferă două șanse. Cei care le ratează sunt eliminați din program. Graba și neatenția sunt cele care îi pun cel mai des în dificultate, deși în această profesie asemenea greșeli nu ar trebui să existe.

Un exercițiu obișnuit pe poligon arată astfel: o cutie plasată în teren. Conținutul ei este necunoscut. Misiunea cursanților este să identifice ce se află în interior și să intervină adecvat situației.

„Mai întâi lansăm o dronă care înconjoară obiectul din toate unghiurile, îl inspectează și verifică dacă în jur nu există alte elemente suspecte. Apoi, specialistul intervine direct: îmbracă un costum de protecție special, aduce aparatul Roentgen și examinează obiectul pentru a afla ce se află în interior și dacă poate fi deschis în siguranță. Doar după această etapă intră în acțiune robotul, care deschide efectiv cutia și confirmă conținutul acesteia”, ne-a declarat Serghei Chilivnic, șeful Centrului de pregătire a geniștilor „CODRU”.

Serghei Chilivnic a devenit genist încă în anii ’90. În 1997, a ajuns în plutonul de ingineri-geniști prin repartizare. A fost o întâmplare, dar tocmai aceasta i-a conturat viitoarea carieră.

„În cazul nostru, dacă nu-ți place profesia și nu ești cu adevărat interesat de ea, nu are rost să vii. Acest lucru poate fi periculos pe termen lung. Lucrând cu obiecte explozive, trebuie să știi exact cu ce ai de-a face. Este esențial să înțelegi natura muncii tale pentru a te proteja pe tine și, mai ales, pentru a-i salva pe cei în ajutorarea cărora intervii”, afirmă Serghei Kilivnik.

Costum de 40 kg

Fără echipamentul corespunzător, este strict interzis să te apropii de un obiect periculos. Costumul de protecție cântărește aproape 40 de kilograme, ceea ce face dificil atât să-l îmbraci, cât și să lucrezi în el, mai ales pe timp de căldură. În plus, un cursant începător trebuie să parcurgă un kilometru alergând purtând acest costum – o provocare deloc ușoară.

„Costumul este extrem de greu, aproximativ 50 de kilograme, și se poate lucra în el până la patru ore. Este echipat cu aer condiționat, ceea ce ușurează puțin munca și menține o temperatură constantă în interior. Obiectul este necunoscut și foarte periculos. Mă gândesc la posibilele consecințe, dar în același timp știu că, prin intervenția mea, pot fi salvate vieți omenești”, a explicat Ion Potrîmbă, comandantul echipei de deminare.

Exercițiile săptămânale pe poligon ajută la identificarea punctelor forte și a celor slabe, însă cel mai important rămâne rezistența psihologică.

„În meseria noastră, teama face parte din responsabilitate, dar nu trebuie să se transforme în panică, sub nicio formă. În fiecare săptămână evaluăm prin teste modul în care se descurcă fiecare cursant. Cei care obțin rezultate slabe sunt eliminați din curs. Totuși, unii revin. Au fost câțiva cursanți extrem de perseverenți care s-au întors pentru a doua oară cu dorința de a termina cursul – și au reușit să-l finalizeze”, a subliniat Serghei Chilivnic.

Deși în prezent roboții sunt folosiți practic pretutindeni, în acest domeniu aceștia nu pot înlocui definitiv omul. Operatorul mașinii utilizate de geniști lucrează cu o precizie maximă. Miza este mult prea mare.

„Aici avem un joystick pentru camere, un altul pentru robot, plus diverse butoane. Cu ajutorul lor ridicăm brațul, deschidem cleștele – toate acestea trebuie cunoscute și manevrate cu mare atenție, ca să nu mișcăm cutia, atât timp cât nu știm ce se află în interior. Este nevoie de multă practică ca să capeți îndemânare”, explică Aliona Bezman, șefa Serviciului ingineresc de geniști.

„În condițiile actuale, omul intervine abia în ultimă instanță. Mai întâi trimitem echipamentele: robotul, drona, alte dispozitive care evaluează situația. Robotul nostru este dotat cu cinci camere care trebuie să inspecteze obiectul la 360 de grade pentru a ne arăta clar că nu există surprize. Tehnica ne ajută foarte mult. Nu putem spune că ne ușurează munca, dar ne oferă o imagine reală despre starea muniției. Nu mai lucrăm pe presupuneri – știm exact ce este în interior”, a spus Serghei Chilivnic.

Meseria de genist, una dintre cele mai solicitante

Misiunea geniștilor nu este doar de a neutraliza dispozitivele explozive. Ei trebuie adesea să evacueze locuitorii din zonă, iar acest lucru complică intervenția. Comunicarea cu persoane aflate în stare de șoc este deosebit de dificilă.

„A fost descoperită o bombă de aviație, scoasă la suprafață de ploaie. Sarcina noastră a fost să o extragem, să o transportăm într-un loc sigur și să o neutralizăm. Cel mai complicat, însă, a fost să evacuăm oamenii din case – persoane în vârstă, care ne spuneau că nu le este frică, că au văzut multe în viața lor și că nu vor să plece. Asta a fost partea cea mai grea”, a povestit Serghei Chilivnic.

Meseria de genist rămâne una dintre cele mai dificile și mai solicitante, iar pregătirea unui specialist conform standardelor internaționale este un proces lung și costisitor.

„Noi instruim angajați ai statului – militari ai Armatei Naționale și ai altor structuri de forță. Niciodată nu m-am gândit cât costă pregătirea lor aici. Dar vă pot spune cât costă peste hotare: un singur nivel de instruire, din cele patru existente, ajunge la 7–8 mii de dolari pentru o singură persoană”, a precizat Serghei Chilivnic.

Instruiri în R. Moldova pentru geniști din Ucraina*

În timp ce pe poligoanele din R. Moldova se desfășoară exerciții, sute de geniști din Ucraina se confruntă zilnic cu realitatea crudă, unde obiectele cu conținut necunoscut nu sunt scenarii de antrenament, ci amenințări cotidiene. După patru ani de război, teritoriul este presărat cu sute de mii de mine, proiectile și bombe. În vara anului 2023, batalionul „Codru” a instruit militari ai Forțelor Armate ale Ucrainei.

„Este scump, este anevoios. Va dura foarte mult timp. Una este să aduni muniție din depozite explodate sau de pe pozițiile unde au avut loc lupte, și cu totul altceva este să deminezi terenuri – este extrem de greu și durează ani sau chiar decenii. Vorbim de decenii”, a subliniat Serghei Chilivnic.

În prezent, principala activitate a geniștilor din țara noastră este neutralizarea munițiilor rămase din cele două războaie mondiale.

Din 2023 până în 2024, au fost efectuate aproape 1.000 de operațiuni de deminare, în cadrul cărora au fost distruse peste 1.200 de dispozitive explozive. Specialiștii sunt solicitați și în cazurile dronelor militare rusești.

Ultimul incident de acest fel s-a produs în noiembrie, când cel puțin șase drone au pătruns pe teritoriul Republicii Moldova, iar una s-a prăbușit pe acoperișul unei case de locuit.

Autor: Maxim Crasnicov

CITIȚI ȘI:

Redacția  TRM

Redacția TRM

Autor

Citește mai mult