Campanie Moldova 1 | SALVAȚI CONACELE AFLATE ÎN PARAGINĂ: Conacul Janovski, unde a fost filmată pelicula „Lăutarii”, ar putea fi renovat
Una dintre cele mai vechi case boierești din Republica Moldova - conacul Janovski din satul Gura Bâcului, raionul Anenii Noi, ar putea prinde viață după decenii de paragină. Conacul, sau ceea ce a mai rămas din el, este acum proprietate privată, iar noul stăpân, un antreprenor din Chișinău, vrea să-l restaureze capital.
Investiția se ridică la câteva milioane de lei, însă lucrările trebuie să treacă printr-un adevărat labirint birocratic. Și asta pentru că acest conac este inclus în registrul monumentelor ocrotite de stat.
Moșia a devenit cunoscută și după ce acolo au fost filmate mai multe scene din celebrul film „Lăutarii” al regizorului Emil Loteanu.
„Secvența în care apare conacul a fost filmată dintr-un anumit ughi. Pentru a reda o imagine cât mai spectaculoasă, echipa de producție a intervenit cu lucrări de reabilitare estetică. Au curățat pereții, au vopsit fațada și au adăugat elemente de decor care să pună în valoare arhitectura conacului. De atunci construcția nu a mai fost reabilitată, iar urmele timpului, sunt tot mai vizibile”, transmite Nicolae Boico, jurnalist, Moldova 1.
Istoria conacului începe în 1817, când terenurile din jurul localității erau parte din moșia generalului-maior Catargiu. Acesta a primit domeniul ca recompensă din partea împăratului rus pentru contribuția sa în războiul ruso-turc din 1806-1812. Mai târziu, în 1859, proprietatea a trecut în posesia generalului-colonel polonez Karl Janovski, urmașul lui Catargiu.
„Construcția a început în anul 1864. Și undeva în cinci ani a fost construită nu doar casa boierului, dar și anexele lui. Dacă observați, aici este un loc foarte pitoresc. Locul cel mai înalt din localitate este aici. Nistrul este la 200 de metri în vale”, povestește istoricul Veronica Osipov.
Moșia avea pe timpuri un parc, o moară, grajduri și o fabrică de cărămidă și țiglă. Iar beciul domnesc, proiectat de Alexandru Bernardazzi a completat ansamblul unic. Moșia era deseori gazda unor evenimente fastuoase cu figuri marcante ale acelor timpuri.
„Aici era intrarea pentru boierițe, era o încăpere de vară. I se spunea veranda verde. Era acoperită toată, de jur împrejur, și ieșeau boierii, aici la un ceai vara, când era soare. Aici era o sală, unde se dansa, pentru dansuri. Era o sală unde se făceau baluri, se întâlneau diferite persoane mari”, explică Veronica Osipov.
Ultimul proprietar al conacului a fost boierul Kaitan Vasilevski. Potrivit unei legende locale, acesta și-ar fi ascuns averea pe teritoriul moșiei.
„Când a plecat de aici, oamenii care s-au ocupat de căutarea comorilor, au săpat și au dus la degradarea conacului”, a adăugat istoricul Veronica Osipov.
În 2021, conacul a ajuns în proprietatea familiei Șumanski din Chișinău, care vrea să-l readucă la viață.
„Să-l construiești de la zero e mult mai simplu decât să restaurezi o astfel de clădire, care are o mare valoare istorică. Dar, în viziunea noastră, această clădire are suflet. Conacul este sufletul acestei moșii”, menționează Irina Șumanscaia, proprietara conacului.
Proprietarii își propun să construiască pe teritoriul moșiei o pensiune turistică. Conacul urmează să fie restaurat și transformat într-un restaurant. Investiția ar fi de circa două milioane de lei.
„Am făcut o expertiză. Avem încheierea. Clădirea poate fi restaurată. Ne-am adresat unui arhitect cunoscut din Chișinău. Conacul va arăta la fel cum era pe timpuri, în secolul al XIX- lea”, afirmă Irina Șumanscaia.
Totuși, drumul nu e simplu. Fiind monument protejat de stat, orice intervenție necesită avize și aprobări speciale. Un prim pas deja a fost făcut. La câteva zeci de metri de conac, un fost grajd boieresc a fost transformat într-un restaurant și hotel.
Proprietarul spune că a investit în complexul hotelier nu doar bani, ci și suflet, iar acum se bucură de tot mai mulți turiști.
„Ne mândrim cu toți clienții care vin, ei nu se opresc aici. Orice zi de naștere, cumătrii, nuntă, ei vin la noi. Și asta e tot din reclamă ascunsă, din ceea ce spune omul, duceți-vă acolo, că acolo e bine. Noi avem planuri mari. Să facem și un iaz. La noi capacitatea de banchet e 130 de persoane”, spune antreprenorul Corneliu Blagoslovitu.
„În Moldova nu sunt atât de multe locuri turistice cu o așa istorie bogată, cu așa o legendă, care ar putea fi vizitate. De asta restaurarea conacului ar însemna venituri suplimentare în bugetul localității, spre ce tindem ca administrație locală”, declară primarul satului Gura Bâcului, Lilia Brehova.
Noul ministru al Culturii, Cristian Jardan, promite soluții pentru debirocratizarea procedurilor de restaurare, iar prioritate vor avea proiectele de revitalizare a patrimoniului arhitectural.
„Ministerul este în postura de a proteja acest patrimoniu, dar în același timp de a permite dezvoltatorilor, oamenilor de afaceri sau inițiativelor private să se dezvolte. Și iată găsirea acestui echilibru fragil mi se pare o provocare foarte mare”, menționează Cristian Jardan.
Potrivit datelor oficiale, în Republica Moldova sunt înregistrate 64 de conace, dintre care 47 sunt incluse în Registrul monumentelor ocrotite de stat.
Moldova 1 desfășoară o campanie dedicată salvării conacelor din R. Moldova, pentru a readuce în atenția publicului valoarea lor istorică și culturală.
Prin reportaje și interviuri realizate de postul nostru de televiziune, ne propunem să arătăm nu doar starea în care se află aceste clădiri, ci și potențialul lor de a deveni resurse turistice.
De asemenea, ne propunem să mobilizăm autoritățile pentru a preveni pierderea unui patrimoniu care, odată dispărut, nu poate fi recuperat.
CITIȚI ȘI:
