„Educația nu se face cu promisiuni”: Cadrele didactice avertizează că sistemul cedează sub presiunea salariilor mici. Răspunsul premierului
Situația din sistemul educațional „este una critică”, iar salariile riscă să scadă în valoare reală odată cu înghețarea valorii de referință pentru 2026 la suma de 2.500 de lei, avertizează reprezentanții Federației Sindicale a Educației și Științei. Sindicatele cer majorarea valorii de referință și indexarea salariilor, în timp ce Guvernul promite să discute subiectul la anul viitor, în contextul unei noi legi a salarizării.
Federația Sindicală a Educației și Științei susține că angajații din grădinițe, școli, universități și cercetare sunt deja supraîncărcați și slab remunerați, iar menținerea actualei formule bugetare va adânci criza din educație.
Președintele Federației, Ghenadie Donos, afirmă că educatorii, profesorii și cercetătorii resimt deja presiuni salariale majore, iar bugetul propus pentru anul viitor riscă să accentueze criza resurselor umane. El a precizat că proiectul bugetului nu a fost discutat cu partenerii sociali, în pofida demersurilor insistente ale sindicatelor.
„Proiectul prevede înghețarea valorii de referință la nivelul de 2.500 de lei, ceea ce conduce la diminuarea reală a veniturilor și la adâncirea discrepanței dintre salariile din educație și salariul mediu pe economie. Această decizie descurajează profesia didactică, alimentează arderea profesională și exodul din sistem”, a declarat Donos, într-o conferință de presă organizată pe 4 decembrie.
La același eveniment, reprezentanții mediului universitar au atras atenția asupra faptului că stagnarea veniturilor afectează direct capacitatea instituțiilor de a atrage și menține cadre calificate, de a dezvolta cercetarea și de a participa competitiv în proiecte internaționale. Ei punctează că reformele impuse universităților sunt suportate aproape exclusiv de personalul academic, fără o bază financiară adecvată. În acest sens, Silvia Chicu, conferențiar universitar, a evidențiat că presiunea birocratică și tranziția accelerată spre digitalizare sunt imposibil de gestionat în absența unui cadru salarial actualizat.
„Cadrul didactic universitar și cel de cercetare nu beneficiază nici de indexare, nici de majorarea valorii de referință. Vorbim despre respectul față de cei din mediul academic și din cercetare. Universitățile nu pot deveni competitive fără un cadru financiar adecvat. Fără investiții în oameni, toate reformele devin vulnerabile”, a menționat Chicu.
Și angajații din învățământul preșcolar au descris situația ca fiind „gravă”, marcată de salarii foarte mici, responsabilități extinse și un volum de muncă disproporționat față de resursele disponibile. Ei spun că personalul din grădinițe, de la educatori la bucătari și asistenți, lucrează adesea peste program, fără zile libere și nu reușește să acopere costurile de trai.
Președinta comunității sindicale, metodistă cu grad didactic superior la Instituția de Educație Timpurie nr. 108 din Chișinău, Angela Dascăl, a accentuat că dezvoltarea timpurie, siguranța și bunăstarea copiilor depind de acest personal, dar că salariile rămân „sub nivelul de trai”, iar volumul de muncă depășește constant resursele instituțiilor.
„Avem grupe de peste 30 de copii într-o singură sală, care solicită intens personalul didactic și auxiliar. O asistentă de educator lucrează cu același devotament, chiar dacă venitul ei abia depășește 6.200 de lei pentru 10 ore pe zi. Bucătarii, care asigură hrana copiilor, muncesc la capacitate maximă pentru salarii extrem de modeste – 5.700 de lei”, a precizat Dascăl.
În aceeași conferință de presă, profesoara Ana Stelea, cadru didactic de sprijin la Gimnaziul Hâjdieni din Glodeni, a vorbit despre epuizarea profesorilor și despre suprasolicitarea care a devenit normă într-un sistem unde salariile mici. Ea spune că munca din școli depășește cu mult orele prevăzute de lege, iar demnitatea cadrelor didactice este pusă la încercare an de an.
„Nu vrem să plecăm din țară. Vrem să rămânem aici, alături de familiile noastre și de elevii noștri. Dar pentru asta avem nevoie de respect și de un salariu decent. Cerem creșterea salariilor pentru toți angajații din sistemul educațional”, a declarat Stelea.
Solicitările sindicatelor din educație:
– majorarea valorii de referință la 3.100 de lei;
– indexarea tuturor salariilor din sistem;
– o nouă lege a salarizării care să reducă discrepanțele dintre categorii profesionale;
– consultare reală în procesul bugetar;
– reducerea suprasarcinii administrative;
– finanțare suplimentară pentru universități, cercetare și grădinițe.
În documentele transmise Guvernului, sindicatele solicită, de asemenea, asigurarea transparenței în planificarea bugetului, eliminarea întârzierilor la plată, un calendar predictibil al indexărilor și o reformă care să reducă diferențele salariale între regiuni și instituții.
Guvernul pregătește o „reformă mai largă” a salarizării în sectorul bugetar
Comentând solicitările sindicatelor, premierul Alexandru Munteanu a declarat că Executivul nu va aborda majorările salariale doar sectorial, ci într-o reformă largă, care vizează întregul sector bugetar.
„Am avut o discuție cu toți - și cu patronatul, și cu sindicatele. Noi credem că trebuie să discutăm mărirea salariilor în cadru mai larg, nu numai pentru profesori, dar pentru toți bugetarii, și vom face acest lucru în cadrul legii de salarizare care va fi adoptată la anul viitor”, a declarat Alexandru Munteanu, înaintea ședinței Guvernului din 4 decembrie.
Sistemul educațional din Republica Moldova include peste 30.700 de cadre didactice în școlile primare, gimnazii și licee, precum și aproximativ 12.500 de angajați în grădinițe. În total, procesul se desfășoară în peste 1.180 de instituții de învățământ general, 16 universități și peste 40 de colegii și centre de excelență.
În pofida reformelor anunțate, sectorul se confruntă cu un deficit major de personal: pentru anul școlar 2025 - 2026 au fost raportate peste 1.500 de posturi didactice vacante, multe în localitățile rurale.
CITIȚI ȘI:
