Solurile sunt utilizate irațional, afirmă specialiștii: „Suntem interesați să obținem profit, mai puțin ne interesează cum influențăm”
Republica Moldova are pământuri fără egal în lume, pentru că 80-85% sunt cernoziomuri, adică soluri de cea mai bună calitate, afirmă doctorul habilitat în științe biologice, Boris Boincean. Cercetătorul constată că solurile, o bogăție extraordinară a țării, sunt utilizate într-un mod irațional.
„Cele mai fertile sunt cernoziomul din Stepa Bălțiului. Prima dată, au fost recunoscute de fondatorul pedologiei mondiale, Dokuceaev. Au fost transmite la Paris și în Chicago și au servit ca etalon pentru toate solurile din lume. Ca minerii, suntem interesați să extragem din sol, să obținem roadă, profit. Mai puțin ne interesează cum influențăm noi prin activitatea noastră agricolă, cum influențăm asupra mediului ambiant, asupra sănătății omului, pentru că produsele folosite de om și apa potabilă influențează nemijlocit sănătatea omului. De starea solului depinde emanarea gazului cu efect de seră în atmosferă, care provoacă încălzire globală. Solul este unica sursă de reducere a acestei încălziri globale”, a spus Boris Boincean, la emisiunea „Zi de Zi” de la Radio Moldova.
Fertilitatea solurilor are de suferit și din cauza incendiilor de vegetație, cauzate de temperaturile mari din perioada verii sau de factorul antropogen, afirmă doctorul habilitat în științe biologice, Tatiana Nagacevschi. Potrivit ei, în urma arderii vegetației, temperaturile înalte distrug microorganismele din sol, care participă la formarea humusului.
„Fertilitatea este capacitatea solului de a îndestula plantele cu substanțe nutritive și regim aerohidrotermic. Și atunci când se vorbește de fertilitate, vorbim în primul rând de conținutul de humus. Și atât el, și așa mic, adică conținutul de humus, de aceea că solurile sunt utilizate intensiv în agricultură, s-a diminuat în ultimii 100 de ani, practic în jumătate. A doua este că vegetația din care se formează humusul, iarăși este într-o cantitate mică. Cum să fie reabilitat cernoziomul nostru, că el predomină practic în 80% din teritoriul Republicii Moldova, nu este altceva decât, într-adevăr, utilizarea îngrășămintelor organice. Gunoiul de grajd, vegetația verde să fie mărunțită și împrăștiată pe suprafața solului sau toate buruienile, toate resturile vegetale să fie lăsate să putrezească și, pe urmă, să fie împrăștiată pe teren”, a menționat Tatiana Nagacevschi.
Pentru a utiliza rațional terenurile agricole și a proteja resursele de sol, a fost adoptată și o lege, constituind o premieră pentru țara noastră. Legea va intra în vigoare de anul viitor și va responsabiliza mai mult pe deținătorii de terenuri să respecte normele de protecție a solurilor, să prevină degradarea terenurilor agricole și să mențină fertilitatea acestora, rezumă reprezentanta Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, Angela Dogotari.
„În proiectul de lege sunt și unele obligații noii. Evident ca să prevină degradarea și să nu admită deteriorarea solului. Să asigure măsuri speciale de conservare a solului și nu în ultimul rând a pădurilor, a fâșiilor forestiere care au funcții de protecție, în special a celor care sunt în pantă și au un risc foarte mare de alunecări de terenuri sau de eroziune eoliană. Deținătorii de terenuri este necesar să întreprindă măsuri de protecție a solului în cazul practicilor agricole prietenoase mediului”, susține Angela Dogotari.
Întrucât fertilitatea solului este în scădere, specialista a explicat care ar fi acele măsuri de protecție și de gestionare durabilă a terenurilor: „Această tendință ar putea fi inversată dacă noi toți cetățenii vom fi responsabili de utilizarea și protecția resurselor de sol. Deținătorii de terenuri au fost și sunt obligați să întreprindă măsuri pentru a preveni și a avea grijă de-a nu reduce calitatea solului. Prin aplicarea acestor măsuri, evident că noi vom asigura durabilitatea resurselor de sol și vom putea transmite acest natural și urmașilor noștri într-o stare bună”.
Republica Moldova intră într-o etapă nouă de gestionare a terenurilor agricole și prin obligarea proprietarilor și arendașilor de terenuri să completeze Cartea Istoriei Câmpului. Documentul devine o structură agronomică obligatorie care permite urmărirea degradării solului, evaluarea măsurilor de protecție, reducerea riscurilor de eroziune și optimizarea rotației culturilor. Prin acest instrument se urmărește monitorizarea durabilă a utilizării terenurilor cu destinații agricole și asigurarea trasabilității lucrărilor din câmp.
Ziua Mondială a Solului este sărbătorită anual pe 5 decembrie pentru a sublinia importanța solului în viața noastră și pentru a promova utilizarea sustenabilă a acestuia. Această zi este coordonată de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură și are scopul de a sensibiliza publicul cu privire la problemele legate de degradarea solului și la necesitatea protejării acestuia.
Problema eroziunii solurilor este una globală, sub impulsul schimbărilor climatice și a condițiilor meteo extreme. Peste 60% din solurile europene se află într-o stare de degradare, iar cercetările arată că situația lor continuă să se înrăutățească. În aceste condiții, țările blocului comunitar sunt obligate să intensifice măsurile orientate spre reducerea poluării și degradarea constantă a terenurilor.
