Externe

Procurorii CPI: Mandatul de arestare emis împotriva lui Putin va rămâne în vigoare chiar dacă negocierile de pace conduse de SUA vor aproba amnistia în Ucraina

Mandatele de arestare emise de Curtea Penală Internațională (CPI) împotriva președintelui Vladimir Putin și a altor cinci ruși acuzați de crime de război în Ucraina vor rămâne în vigoare chiar dacă în cadrul negocierilor de pace conduse de SUA se va aproba o amnistie generală, au afirmat vineri procurorii CPI, scrie Reuters.

Procurorii adjuncți Mame Mandiaye Niang din Senegal și Nazhat Shameem Khan din Fiji, care s-au ocupat de anchetele la curte de când procurorul șef a intrat în concediu, au declarat că ar fi necesară o rezoluție a Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite pentru a suspenda mandatele emise de curte.

CPI a emis un mandat de arestare pentru Putin și ceilalți cinci pentru rolul lor presupus în atrocitățile comise în timpul războiului care a început odată cu invazia Rusiei în Ucraina în 2022. Putin și comisarul rus pentru drepturile copilului, Maria Lvova-Belova, sunt acuzați că au deportat ilegal sute de copii din Ucraina.

Procurorul adjunct al Curții Penale Internaționale (CPI), Nazhat Shameem Khan, și Mame Mandiaye Niang, avocat și procuror șef interimar al CPI, acordă un interviu agenției Reuters la sediul CPI din Haga, Olanda, pe 5 decembrie 2025. REUTERS/Christian Levaux.
Sursa: Procurorul adjunct al Curții Penale Internaționale (CPI), Nazhat Shameem Khan, și Mame Mandiaye Niang, avocat și procuror șef interimar al CPI, acordă un interviu agenției Reuters la sediul CPI din Haga, Olanda, pe 5 decembrie 2025. REUTERS/Christian Levaux.

NEGAREA RUSIEI

Rusia respinge jurisdicția CPI și a negat în repetate rânduri acuzațiile de crime de război.

Printre alți suspecți ruși de rang înalt căutați de Curtea Penală Internațională se numără Serghei Șoigu, fostul ministru al apărării, și generalul rus Valery Gerasimov, care sunt căutați pentru presupuse crime de război și crime împotriva umanității pentru atacuri asupra civililor.

„Dacă există un acord de pace care determină Consiliul de Securitate să ne ceară să amânăm o anchetă, atunci aceasta este o chestiune - un proces politic pentru Consiliul de Securitate. Dar, în ceea ce ne privește... în cele din urmă, acest lucru nu oprește modul în care se face dreptate”, a declarat procurorul adjunct Khan, citând Statutul de la Roma, actul fondator al curții.

În noiembrie a apărut un proiect preliminar de propunere de pace în 28 de puncte al SUA, care a alarmat oficialii ucraineni și europeni, care au afirmat că acesta ceda principalelor cereri ale Moscovei. Unul dintre puncte stipula că „toate părțile implicate în conflict vor beneficia de amnistie totală pentru acțiunile lor din timpul războiului”.

Procurorul adjunct Niang a declarat că „în afară de paranteza pe care am menționat-o în ceea ce privește calea Consiliului de Securitate, suntem obligați să respectăm statutul nostru, care nu acordă importanță unora dintre aceste aranjamente politice”.

UCRAINA RESPINGE AMNISTIA GENERALĂ

Ambasadorul Ucrainei în Țările de Jos, Andriy Kostin, care a ocupat anterior funcția de procuror general, a respins ideea unei amnistii generale. „... Având în vedere atrocitățile în masă comise în cursul acestor ani, este imposibil să se acorde impunitate tuturor celor responsabili, tuturor celor care au comis aceste crime și celor care au ordonat comiterea lor”, a declarat el pentru Reuters.

CPI, curtea permanentă mondială pentru crime de război, are 125 de țări membre. Unele dintre marile puteri mondiale – Rusia, China și Statele Unite – fie nu sunt membre, fie se opun în mod deschis.

CITEȘTE ȘI:

Doina Bejenaru

Doina Bejenaru

Autor

Citește mai mult