Campanie Moldova 1 | SALVAȚI CONACELE AFLATE ÎN PARAGINĂ. Ion Ștefăniță: „Pot genera milioane prin turism, e o lecție pe care refuzăm să o învățăm”
În lipsa unei atitudini publice și a unui mecanism eficient de restaurare și finanțare, Republica Moldova riscă să piardă unele dintre cele mai valoroase monumente istorice ale țării, precum o bună parte din cele 64 de conace istorice, dintre care aproape jumătate aflate într-un stadiu critic de degradare. Avertismentul a fost lansat de expertul în managementul patrimoniului cultural, Ion Ștefăniță, care a salutat inițiativa postului public de televiziune de a desfășura campania „SALVAȚI CONACELE AFLATE ÎN PARAGINĂ”.
Analizând importanța sensibilizării publice și promovarea educației în conservarea patrimoniului, Ștefăniță a subliniat că indiferența duce la pierderi ireparabile, iar campaniile media joacă un rol esențial de mobilizare.
„Vreau să apreciez foarte mult inițiativa pe care ați inițiat-o săptămâna trecută de a informa, de a sensibiliza opinia publică vizavi de situația reală a ceea ce avem din arhitectura civilă din Basarabia de altădată - conacele boierești. Acest lucru nu s-a întâmplat demult și este foarte important când avem atitudine responsabilă față de acest patrimoniu pe care noi l-am moștenit. Pierdem această moștenire culturală de la o zi la alta prin indiferență și inacțiune. Totul pornește de la nivelul de culturalizare și educație, iar ceea ce faceți dumneavoastră și, aici plecăciune, faceți o educație. Sper ca acest mesaj să ajungă la factorii de decizie”, a declarat expertul, în platoul Moldova.
Legislația nefuncțională și birocrația duc la pierderea patrimoniului
Potrivit lui Ion Ștefănită, fost șef al Agenției pentru Protecția Monumentelor până în 2021, legile și strategiile neimplementate perpetuează degradarea monumentelor.
„Totul este în Legea ocrotirii monumentelor care este în vigoare din 1993. Cu regret vă spun (...) legea la noi rămâne pe hârtie. Strategia de Dezvoltare a Culturii 'Cultura 2020' a rămas pe hârtie. Acum consultăm public Strategia 2035, vreau ca această nouă strategie să nu rămână iar pe hârtie. Anexa trei la fosta Strategie prevedea milioane de lei (pentru restaurarea conacelor - n.r.)”, a precizat expertul.
Totodată, Ștefăniță a ținut să evidențieze birocrația care întârzie, de regulă, intervențiile, mecanismul de finanțare fiind prevăzut în articolul 42 din Legea ocrotirii monumentelor: „Consiliile locale ale unităților administrativ-teritoriale de nivelul întâi și de nivelul al doilea prevăd în bugetele anuale sumele necesare pentru lucrările de evidență, studiere, punere în valoare, salvare, protejare, conservare și restaurare a monumentelor situate în teritoriile lor, în baza propunerilor Ministerului Culturii”.
„Până a porni proiectul de finanțare, este nevoie ca orice obiectiv să aibă documentație de proiect: schițe de proiect, proiect de execuție. Aici intervine procesul birocratic de coordonare, avizare a documentației de proiect, ori noi trebuie să ne mișcăm cu o viteză mai rapidă. Pentru că, odată ce coordonăm, avizăm în ani de zile, obiectivul se ruinează și este riscul să îl vedem doar în imagini de arhivă sau să rămână în memoria noastră”, a punctat expertul.
Parteneriatul public-privat, soluție în lipsa finanțării
În context, Ștefăniță a atras atenția asupra necesității accelerării proceselor de avizare și recomandă reducerea birocrației pentru proiectele de restaurare a obiectivelor de valoare.
„Recomandarea numărul unu a fost să avem atitudine responsabilă, mecanism de finanțare și să mai tăiem din birocrație. O altă recomandare pe care am auzit-o de la noul ministru al Culturii, Cristian Jardan - să înstrăinăm aceste bunuri sau să avem parteneriate publice-private, pentru că statul se declară incapabil în finanțarea acestor obiective. Lucrările de restaurare sunt costisitoare”, a adăugat expertul.
Restaurări imposibile în lipsa specialiștilor
Detaliind cerințele profesionale pentru restaurare, expertul a subliniat nevoia de arhitecți și executanți specializați. El a oferit exemplul restaurării Cetății Soroca din perioada anilor 2013 - 2015, când s-a apelat la specialiști din România.
„La elaborarea documentației de proiect nu participă toți arhitecții. Participă arhitecți care au categoria patru, cu dreptul de proiectare pentru aceste obiective istorice și arhitecturale. Doi, trebuie să fie stabilit un mecanism de finanțare, să fie identificate sursele de finanțare. Mai departe - executarea lucrărilor. Trebuie să fie agenți economici care au licență în restaurare, care ar întruni toate normele de restaurare. Câteodată, noi avem pe hârtie totul conform normelor de restaurare, dar, în realitate, obținem un tablou trist, când sunt aplicate materiale străine unui monument istoric. Că e învelișul acoperișului, că e tâmplărie, zidărie, noi aplicăm materiale moderne și, respectiv, pierdem tot acest obiectiv pe care noi l-am moștenit. Acest lucru e ca și o bijuterie pe care giuvaerul trebuie să o readucă la viață”, a explicat expertul.
Patrimoniul – o resursă economică ignorată
În interviul acordat postului Moldova 1, Ștefăniță a adus exemplul unor țări precum Franța sau Italia, unde monumentele generează venituri prin turism și reprezintă adevărate surse de dezvoltare regională.
„De fiecare dată am vorbit despre valoarea economică a patrimoniului. Ele astăzi sunt puncte moarte, care nu generează nimic pentru dezvoltarea economică a unei regiuni, a unui sat, a unui oraș, a țării în general. Iar noi, moldovenii, suntem restanțieri la acest capitol - la lecția de valoare economică a patrimoniului. Am făcut permanent o paralelă cu ceea ce fac francezii, ce fac italienii, ce fac alți colegi ai noștri din alte țări cu aceste bunuri care aduc milioane, care contribuie la dezvoltarea turismului. Respectiv, asta înseamnă economie, asta înseamnă bani prin cazări, prin tot circuitul economic care are loc în jurul acestor obiective. Asta înseamnă că noi pierdem aceste milioane, pierdem acești turiști”, a constatat expertul.
Pentru a demonstra potențialul enorm al turismului cultural, Ștefăniță a vorbit despre Mont Saint-Michel, care atrage anual 3.4 milioane de vizitatori și contribuie cu miliarde de euro anual la bugetul Franței.
De asemenea, aceeași sursă a subliniat că fiecare turist cheltuia la Paris, în 2017, între 120 și 500 de euro.
Soluții: finanțări bugetare sau investitori privați
Ion Ștefăniță propune pentru cele 29 de monumente din R. Moldova aflate în stare „avansată de degradare” fie alocări bugetare, fie parteneriate publice-private, care să salveze patrimoniul prin investiții.
„Aceste 29 de bunuri care sunt în situație avansată de degradare ar putea genera venituri la bugetul țării. O soluție ar fi să identificăm surse din bugetul țării, când avem milioane de lei prevăzuți în Strategia culturii 2035 și cu adevărat depunem efort în implementarea strategiei, conform mecanismului de finanțare. Dacă ne declarăm incapabili să pornim mecanismul de finanțare, reiterez - parteneriatul public-privat. Sunt agenți economici care au business-planuri, care au banul pe cont și care sunt motivați să investească în aceste bunuri. Statul ar rezolva problema, respectiv ar salva aceste bunuri cu mâna privatului, iar privatul și realizează obiective fixate de stat - creează locuri de muncă, plătește impozite statului și începe rulajul economic”, a concluzionat Ion Ștefăniță.
Moldova 1 desfășoară o campanie dedicată salvării conacelor din R. Moldova, pentru a readuce în atenția publicului valoarea lor istorică și culturală.
Prin reportaje și interviuri realizate de postul nostru de televiziune, ne propunem să arătăm nu doar starea în care se află aceste clădiri, ci și potențialul lor de a deveni resurse turistice.
De asemenea, ne propunem să mobilizăm autoritățile pentru a preveni pierderea unui patrimoniu care, odată dispărut, nu poate fi recuperat.
CITIȚI ȘI:
