Campanie Moldova 1 | SALVAȚI CONACELE AFLATE ÎN PARAGINĂ. Conacul „Russo” din Drochia, „restaurat” cu termopane: „Trebuie să fim atenți”
Conacul Russo din comuna Cotova, raionul Drochia, urma să fie un exemplu de reabilitare a unui monument arhitectural, dar Moldova 1 a descoperit, în cadrul campaniei dedicate salvării conacelor din R. Moldova, o altă realitate. Deși figurează în Programul „Satul European” ca fiind reabilitată, clădirea nu respectă criteriile unei restaurări autentice. Arhitectura inițială a fost în mare parte pierdută, după ce clădirea s-a ales cu acoperiș din țiglă metalică, pereții vopsiți în culori aprinse și geamuri tip termopan. Clădirea „restaurată” nu păstrează nimic din trecutul ei arhitectural.
Timp de 30 de ani, conacul a lâncezit într-o stare avariată. Abia în 2022, autoritățile locale au aplicat un proiect la Programul guvernamental „Satul European”, iar fondurile obținute au permis repararea clădirii.
„Era într-o stare deplorabilă, practic nu aveai ce face, dar, datorită Programului național „Satul European”, am elaborat și am înaintat acest proiect de restaurare a Conacului „Russo”, pe care l-am câștigat și l-am restaurat timp de un an și jumătate. Anul trecut, a fost finalizată reparația. Avem o perspectivă de dezvoltare în domeniul turismului, la care în ultimul timp se atrage o mare atenție, sperăm că o să ne descurcăm”, a spus Petru Flocosu, administratorul Conacului „Russo”.
Investiția alocată prin Programul „Satul European” s-a ridicat la 4.8 milioane de lei, iar autoritățile au identificat, ulterior, și un investitor suplimentar, astfel că valoarea totală a lucrărilor de reparație a ajuns la aproximativ cinci milioane și jumătate de lei.
„Clădirea era într-o stare deplorabilă, avea nevoie obligatoriu de renovare. A avut parte de sprijin și din alte proiecte, din Grupul de Acțiune Locală „Galea Dropiei”. Energia electrică a fost conectată de administrația publică locală, noi am făcut proiect aparte. Prin intermediul proiectului „Galea Dropiei”, a fost parțial dotat cu mobilier, inclusiv în afara clădirii, tablourile care sunt înăuntru. Este inclus în traseul ecoturistic al regiunii noastre, în care intră Izvorul Mare, Conacul „Russo”, vila de la Mândâc”, ne-a spus Dumitru Cuțchi, primarul comunei Cotova.
Deși conacul nu mai păstrează elementele arhitecturii originale, administratorii spun că vor să îi valorifice potențialul și intenționează să inițieze demersurile pentru obținerea statutului de monument de patrimoniu național.
„Deși nu face parte din lista patrimoniului național, sperăm că, în viitorul apropiat, ca va fi inclus, pentru că aici deja este înființat Centrul de Dezvoltare și Promovare a Turismului Rural”, a afirmat Petru Flocosu.
Totuși, experții atrag atenția că o restaurare autentică necesită un plan complex, realizat sub supravegherea unui arhitect și a unui specialist, condiții care nu au fost respectate în cazul conacului din Cotova.
„Oricărui obiectiv i se poate atribui statut de protecție doar în baza unui studiu elaborat de Institutul Patrimoniului Academiei de Știință, acest studiu este prezentat Consiliului Național a Monumentelor Istorice din cadrul Ministerului Culturii și doar după verdictul acestui consiliu se atribuie sau nu un statut de protecție. După lucrările executate la Cotova, șansele atribuirii statutului de protecție cred că sunt minime”, ne-a spus expertul în managementul patrimoniului național, Ion Ștefăniță.
Ministerul Culturii precizează că această clădire nu are statut de monument istoric, astfel că fondurile puteau fi folosite doar pentru lucrări de reparație, nu pentru o restaurare propriu-zisă.
„Banii nu au fost alocați pentru restaurare, banii au fost alocați unei primării care a considerat că o să facă acea reparație, este ceea ce au ei nevoie în primul rând. Banii au fost dați pentru reparație, pentru inițiativă locală. Cu siguranță, o să avem o discuție și cu Oficiul Național de Dezvoltare Regională și Locală, cu Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale ca, în momentul în care sunt alocați bani și este vorba despre un monument istoric, să fim cumva sesizați, să vedem nivelul de intervenție, dacă este necesară consultarea specialiștilor. Este, probabil, o lecție pe care trebuie s-o învățăm și, pe viitor, să fim atenți”, a declarat ministrul Culturii, Cristian Jardan.
Istoria conacului, care a aparținut dinastiei Russo, începe în 1814. În 1821, moșia ajunge în proprietatea nobilului Grigore Ioan Russo. Această dinastie de boieri a dăinuit mai mult de un secol. În 1900, moșia a revenit Zinoviei Russo, după care lui Nicolae Russo. Ultimul proprietar al curții boierești a fost preotul Mihail Ostapov, refugiat în România, după ocuparea Basarabiei de către sovietici.
După război, în acest conac au funcționat o casă pentru copii și o grădiniță.
CITIȚI ȘI:
