Cobza, simbol al identității românești de pe ambele maluri ale Prutului, inclusă în Lista patrimoniului UNESCO
Cobza românească și meșteșugul de creare a acestui vechi instrument muzical au fost incluse în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității UNESCO – o recunoaștere internațională importantă pentru Republica Moldova și România. Decizia a fost luată la New Delhi, în cadrul celei de-a 20-a sesiuni a Comitetului Interguvernamental UNESCO, desfășurată în perioada 8–13 decembrie.
„Cobza, cunoștințe, tehnici și muzici tradiționale” este al cincilea dosar comun înscris de Republica Moldova și România în patrimoniul UNESCO, după colindatul în ceată bărbătească (2013), tehnicile tradiționale de realizare a scoarței (2016), practicile culturale asociate zilei de 1 Martie (2017) și arta cămășii cu altiță (2022).
Decizia UNESCO este un omagiu adus oamenilor care au păstrat vie această tradiție, a declarat ministrul Culturii, Cristian Jardan.
„Sunetul cobzei a însoțit oamenii la sărbători, în familie și în comunități, din generație în generație, iar tradiția a fost păstrată vie de meșteșugari iscusiți și de muzicieni care i-au dat glas. Decizia UNESCO este un semn de respect pentru cobză și pentru oamenii care au păstrat-o vie. Este, în același timp, o responsabilitate pentru noi toți: să continuăm să susținem acest meșteșug și muzica tradițională care face parte din identitatea noastră comună, a Republicii Moldova și României”, a menționat Cristian Jardan într-o postare pe Facebook.
Eforturile depuse pentru prezentarea acestui patrimoniu reprezintă doar partea vizibilă a muncii de generații a meșterilor și interpreților, a punctat ministrul Culturii al României, András Demeter, care a salutat decizia UNESCO.
„Astăzi, aceste eforturi au fost răsplătite. Sunetul inconfundabil al acestui instrument are, de acum, un viitor și mai frumos”, a punctat oficialul român.
Cu această ocazie, cei doi miniștri ai Culturii din România și Republica Moldova au avut o convorbire telefonică și urmează să discute în curând față în față la București.
Președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, a evidențiat importanta pentru țară a deciziei UNESCO.
„O veste extraordinară pentru Republica Moldova: cobza românească și meșteșugul de creare a acestui vechi instrument muzical au fost incluse în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității UNESCO. (...) Decizia UNESCO este un semn de respect pentru cobză și pentru oamenii care au păstrat-o vie”, a scris Igor Grosu.
Menționăm că în Republica Moldova mai activează un singur atelier unde se confecționează cobze tradiționale – cel al meșterului Nicolae Dron din satul Gura Galbenei, raionul Cimișlia, unde lucrează alături de unul dintre cei 11 copii ai săi.
Povestea acestei familii a devenit simbolul viu al continuității unui meșteșug transmis din generație în generație.
CITIȚI ȘI:
