Primarii avertizează: „Reforma administrativă se face „în ceață”, iar oamenii riscă să rămână mai departe de servicii”
Reforma administrativ-teritorială revine pe agenda Republicii Moldova, dar primarii spun că miza reală nu e desenarea unei hărți noi, ci dacă oamenii vor ajunge mai repede la servicii – sau dimpotrivă, mai departe de ele. În talk-show-ul săptămânii „Bună Seara” cu Mircea Surdu, la Moldova 1, reprezentanții Congresului Autorităților Locale (CALM) au cerut claritate, reguli financiare schimbate și investiții în infrastructură înainte ca amalgamarea să fie împinsă înainte.
„Cel mai mare secret”: lipsa de claritate și teama de decizii „probabile”
Directorul executiv al CALM, Viorel Furdui, a spus direct că, dincolo de declarațiile politice, în teritoriu domină sentimentul că reforma se discută fără o viziune limpede: „Noi știm un lucru cel mai important: știm că acesta este cel mai mare secret în lume, în Republica Moldova. Practic, nu există, până când, nicio claritate referitor la ce vrem să facem și unde vrem să ne mișcăm”, a spus Viorel Furdui.
El a subliniat că reforma este adesea abordată superficial și redusă la componenta teritorială.
„O reformă a administrației publice locale este mult mai cuprinzătoare decât simplul aspect teritorial. Dacă ne focusăm doar pe el, riscăm să repetăm greșelile din trecut”, a afirmat directorul CALM.
Primarul comunei Gangura, Marcel Bobeică, a declarat că susține amalgamarea, dar numai dacă aceasta este precedată de investiții reale și mecanisme financiare funcționale.
„Scopul acestei reforme este să oferim cetățeanului servicii mai bune. Dar dincolo de cuvinte, asta înseamnă infrastructură, drumuri bune, transport public și capacitate financiară. Nu poți cere cetățeanului să meargă într-o altă primărie pe drumuri rele și fără servicii clare”, a spus Marcel Bobeică.
El a accentuat că stimulentele financiare propuse în prezent sunt insuficiente.
„Eu sunt pentru amalgamare, dar una planificată. Avem nevoie de descentralizare financiară, de rezolvarea problemelor de patrimoniu și de stimulente reale. Cinci milioane de lei nu rezolvă nimic, în condițiile în care un kilometru de drum costă mult mai mult”, a declarat primarul.
La rândul său, primarul municipiului Strășeni, Valentina Casian, a atras atenția asupra rolului autorităților de nivelul doi și a presiunii financiare asupra orașelor-reședință de raion.
„Foarte puțin s-a vorbit despre autoritățile de nivelul doi. Consiliile raionale nu au venituri proprii și trăiesc practic din transferuri de stat, în timp ce orașele-centru suportă o presiune enormă”, a spus Valentina Casian.
Ea a menționat că sistemul de finanțare locală nu a fost adaptat noilor realități.
„Am rămas la același sistem financiar din anul 2020, deși orașele-centru asigură educația, sănătatea, transportul și alte servicii pentru localitățile din jur”, a subliniat primarul de Strășeni.
Vicepreședinta Comisiei parlamentare administrație publică și dezvoltare regională, Larisa Voloh, a declarat că reforma nu presupune scenarii ascunse și că deciziile trebuie să aparțină comunităților locale.
„Alte scenarii secrete nu există. Vorbim despre amalgamare voluntară, cooperare intercomunitară și reformarea nivelului doi. Autoritățile locale și cetățenii decid ce este mai bine pentru ei”, a afirmat Larisa Voloh.
Totodată, deputata a recunoscut complexitatea procesului și dependența reformei de capacitatea autorităților locale.
„Reforma nu este doar una administrativ-teritorială. Vorbim despre competențe, finanțe, resurse umane și servicii publice. Partenerii noștri în această reformă sunt autoritățile publice locale. Dacă ele nu reușesc, nu reușește nici reforma”, a declarat Voloh.
Dincolo de replici, emisiunea a scos la suprafață un lucru simplu, dar dureros: reforma sperie atunci când oamenii aud că „se închid primării, dar nu aud simultan că apar drumuri, transport, ghișee mai aproape, bani garantați și specialiști suficienți” a mai punctat Larisa Voloh.
CITIȚI ȘI:
- Reforma administrativ-teritorială, necesară, dar „un test dur” pentru parcursul european. CALM: „Să creăm condiții ca oamenii să se întoarcă acasă”
- Reforma teritorial-administrativă, realizată până la alegerile locale din 2027. Igor Grosu: Că vor fi județe sau regiuni, contează mai puțin denumirea
- R. Moldova, printre cele mai fragmentate din Europa: 2026 trebuie să marcheze trecerea la amalgamarea normativă
- Primarii cer accelerarea reformei administrativ-teritoriale și o colaborare mai strânsă cu Guvernul: „Omul trebuie să fie în centrul atenției”
- Amalgamarea - reformă necesară, dar întârziată. „Nu mai există timp de așteptat. Primăriile trebuie consolidate pentru a oferi servicii moderne”
