RETROSPECTIVA 2025 | R. Moldova aderă la SEPA și UE anunță un sprijin financiar fără precedent - 1.9 miliarde de euro
Economia Republicii Moldova a fost marcată, în 2025, de o creștere economică moderată, revenindu-și treptat după mai mulți ani în care a fost afectată de războiul din Ucraina și de șocurile energetice. Creșterea estimată a Produsului Intern Brut (PIB) de 2.7%, față de prognoza de 1.3%, a fost susținută în principal de consum, investiții și de o recoltă agricolă mai bună decât se anticipa inițial.
Planul de Creștere Economică
Sprijinul major oferit de Uniunea Europeană, alături de inițiativele de modernizare a pieței de energie și a infrastructurii digitale, a contribuit la consolidarea stabilității macroeconomice și a pus bazele unei economii mai competitive.
În martie 2025, Consiliul Uniunii Europene a dat undă verde unui instrument de sprijin economic și de reformă, în valoare de 1.9 miliarde de euro. Pachetul, numit Planul de Creștere Economică, este cel mai amplu de acest tip de la independența Republicii Moldova și vizează accelerarea reformelor socio-economice și stimularea creșterii economice, în contextul apropierii de Uniunea Europeană.
Acordul a fost susținut și de Parlamentul European, punând bazele unor investiții majore în sectoare-cheie precum energia, transporturile și digitalizarea.
Finanțarea de 1.9 miliarde de euro include 400 de milioane de euro sub formă de granturi, iar restul reprezintă împrumuturi avantajoase, care vor fi disponibile pe o perioadă de cinci ani. Scopul acestui mecanism este stimularea creșterii economice, dezvoltarea infrastructurii, sprijinirea mediului de afaceri și apropierea Republicii Moldova de standardele Uniunii Europene.
Guvernul de la Chișinău a semnat Acordul de implementare în mai 2025, iar la Summitul UE–Moldova din 4 iulie, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat acordarea unei prefinanțări de 270 de milioane de euro.
În septembrie 2025, Comisia Europeană a efectuat prima plată, în valoare de 18.9 milioane de euro, după ce Republica Moldova a îndeplinit patru indicatori de reformă, printre care liberalizarea piețelor de energie electrică și gaze, precum și adoptarea unor măsuri pentru consolidarea securității energetice.
Potrivit unui raport al Băncii Mondiale, Planul de Creștere al UE ar putea transforma Republica Moldova într-o economie mai competitivă și mai bine integrată în piața europeană, însă numai în condițiile în care reformele asumate vor fi implementate. Programul va continua prin etape succesive de finanțare condiționate, în funcție de progresul reformelor și de capacitatea de atragere a investițiilor private.
Deficit și dezechilibre structurale în economie
Republica Moldova a ratat, în 2025, o tranșă de aproximativ 170 de milioane de dolari din programul de finanțare al Fondul Monetar Internațional, parte a angajamentelor asumate în cadrul mecanismelor de creditare existente.
Fondurile nu au fost debursate deoarece autoritățile nu au implementat integral reformele convenite. Din suma totală neîncasată, peste un miliard de lei erau prevăzuți pentru Mecanismul de Finanțare Extinsă și Mecanismul Extins de Creditare, iar 1.8 miliarde de lei - pentru programul finanțat prin Mecanismul de Creditare pentru Reziliență și Durabilitate.
O misiune FMI aflată la Chișinău în decembrie 2025, a apreciat progresul în consolidarea cadrului bancar și a reiterat necesitatea disciplinei fiscale, eficientizării cheltuielilor publice și stimulării investițiilor.
Instituția estimează o creștere a Produsului Intern Brut de 2.7% până la sfârșitul anului, cu perspective de redresare moderată în următorii ani, dar avertizează că deficitele externe și dezechilibrele structurale pot limita competitivitatea Moldovei, dacă reformele nu sunt implementate complet.
Banca Națională a Moldovei și-a stabilit ca țintă inflația anuală de 5%, cu o marjă de variație de ±1.5 puncte procentuale. În 2025, inflația a rămas peste această țintă pe tot parcursul anului, însă a înregistrat o scădere progresivă: dacă în martie rata anuală a atins 8.8%, în noiembrie a coborât la 6.99%. Potrivit estimărilor FMI, până la sfârșitul anului inflația va reveni în intervalul-țintă al BNM.
În plan fiscal, deficitul bugetar va crește de la 4.1% din PIB în 2024 la 4.5% în 2025, iar în 2026 ar putea ajunge la 5.2%, pe fondul majorării cheltuielilor și reducerii granturilor externe.
Relansarea economică și creșterea inflației de bază pot genera presiuni suplimentare. FMI subliniază că aderarea la Uniunea Europeană și Planul de Creștere al UE oferă Moldovei o oportunitate unică de a stimula creșterea economică și de a îmbunătăți nivelul de trai.
Premierul Munteanu: „Economia dă semne de revenire. FMI va revizui prognozele în creștere”
BNM relaxează politica monetară. Expert: „Creditele se vor ieftini, însă nu imediat”
Agricultura: creștere în trimestrul al treilea
Agricultura rămâne un sector-cheie al economiei Republicii Moldova, cu un impact major asupra Produsului Intern Brut și a ocupării forței de muncă, deși a traversat fluctuații puternice pe fondul schimbărilor climatice.
În timp ce agricultorii din centrul și nordul țării s-au bucurat în acest an de recolte bogate de grâu, de peste șapte tone la hectar, nivel neatins de mai mulți ani, în sudul țării situația a fost diferită. Aici, agricultorii s-au confruntat cu o criză severă, iar Asociația „Forța Fermierilor” a acuzat autoritățile de lipsă de reacție în urma pagubelor provocate de înghețurile din primăvară, urmate de secetă, solicitând măsuri urgente de sprijin.
În trimestrul al III-lea, producția agricolă a înregistrat o creștere spectaculoasă, de aproximativ 15%. Această evoluție reflectă o recoltă semnificativ mai bună față de anul precedent, când seceta severă din 2024 a redus considerabil producția agricolă și a pus presiune pe exporturi.
Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, majorarea producției agricole cu 14.7% a fost determinată de creșterea producției vegetale cu 22.5%, în timp ce producția animalieră a scăzut cu 18.6%.
Pe termen mediu, principalele provocări pentru agricultură sunt legate de vulnerabilitatea la schimbările climatice, ceea ce impune necesitatea investițiilor în modernizare, stabilizarea producției și consolidarea forței de muncă din sector. Totodată, agricultorii sunt încurajați să se asocieze în organizații și cooperative agricole, să își aleagă lideri reprezentativi și să se documenteze privind legislația europeană, pentru a putea beneficia de fonduri și subvenții europene.
Parlamentul a votat, pe 18 decembrie, instituirea unui moratoriu de 12 luni asupra urmăririi silite a bunurilor fermierilor micro și mici, afectați de secetă, înghețuri și grindină. Măsura prevede suspendarea executărilor silite, precum și înghețarea calculării dobânzilor și penalităților aferente datoriilor.
De asemenea, autoritățile au anunțat că, la începutul anului viitor, vor fi debursate peste 500 de milioane de lei sub formă de subvenții.
Agricultura, tot mai atractivă pentru tinerii din Republica Moldova
Moratoriu de 12 luni asupra executărilor silite pentru fermierii afectați de calamități
Convingere: R. Moldova are potențialul de a deveni furnizor stabil de fructe pentru Europa
Exporturile: declin în prima jumătate a anului și creșteri spre final
În Republica Moldova, importurile sunt constant mai mari decât exporturile, ceea ce generează un deficit comercial semnificativ. Această dinamică s-a menținut și în 2025.
În primele luni ale anului, exporturile au înregistrat o scădere pronunțată. În perioada ianuarie - mai, acestea au consemnat un declin de 10.5% față de aceeași perioadă din 2024, determinat de reduceri pe piețele tradiționale și de scăderi la principalele categorii de produse exportate, precum grăsimi și uleiuri, cereale, fructe și produse petroliere.
Datele lunare ulterioare au indicat redresări parțiale, susținute de cererea externă, în special din Uniunea Europeană, principala destinație a exporturilor moldovenești. În octombrie, exporturile au înregistrat o creștere mai accentuată decât importurile. Cu toate acestea, cumulativ de la începutul anului, avansul exporturilor a fost de doar 2.9% față de aceeași perioadă a anului precedent, în timp ce importurile de mărfuri s-au majorat cu 19.4%.
Dezechilibrul dintre exporturi și importuri a condus, în perioada ianuarie - octombrie, la acumularea unui deficit al balanței comerciale de 5.8 miliarde de dolari, cu peste 30% mai mare comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.
Potrivit experților economici, structura comerțului exterior al Republicii Moldova rămâne una profund dezechilibrată. Țara exportă preponderent produse agricole și materii prime, în timp ce importă energie, mașini, echipamente și bunuri de consum cu valoare adăugată ridicată. Această discrepanță face ca economia să „vândă ieftin și să cumpere scump”, reprezentând nucleul deficitului comercial.
Mesajul transmis de aceste date este unul clar: în lipsa unei schimbări de model economic – de la consum bazat pe importuri la producție orientată spre export – deficitul comercial va continua să se adâncească, iar costurile acestui dezechilibru vor fi doar amânate, nu eliminate.
Aderarea la SEPA și digitalizarea plăților
Unul dintre cele mai mediatizate evenimente ale anului pentru sistemul bancar a fost aderarea la Zona Unică de Plăți în Euro (SEPA), considerată o piatră de hotar istorică pentru integrarea financiară a Republicii Moldova în Europa.
Țara a fost oficial inclusă în SEPA pe 6 martie, iar din 6 octombrie toate cele opt bănci comerciale care au depus cereri au fost acceptate în registrul participanților SEPA și pot procesa transferuri rapide, sigure și semnificativ mai ieftine comparativ cu sistemul tradițional SWIFT.
În prima lună de la aderare, pentru transferurile spre și din Republica Moldova către toate cele 41 de state ale Zonei Unice de Plăți în Euro, s-au plătit comisioane de puțin peste 78 de mii de euro. Fără SEPA, acest cost ar fi fost de aproximativ 1.5 milioane de euro, ceea ce înseamnă economii de circa 1.4 milioane de euro pentru persoanele care au efectuat transferuri.
Dacă înainte, prin sistemul clasic, erau plătiți pentru un transfer bancar 20, 30, 50 de euro, poate chiar până la 200 de euro pentru sumele mari, în prezent achităm între 0 și 5 euro, potrivit BNM.
Pe lângă integrarea în SEPA, sectorul bancar a continuat să îmbrățișeze inovația digitală. Sistemul MIA – plăți instant a devenit o componentă centrală a infrastructurii financiare, facilitând transferuri rapide și eficiente între clienți.
Pe 31 iulie 2025, MIA a fost extinsă și pentru plăți publice (P2G), fiind disponibile peste 120 de servicii publice pentru achitări-instant: taxe, amenzi, servicii administrative etc. prin aplicații bancare sau platforme precum EVO și MPay.
Prognozele oficiale pentru 2026 indică o continuare a redresării economice, cu o creștere modestă, însă stabilă, stabilizarea inflației, majorarea salariilor și investiții în infrastructură și reforme.
În același timp, menținerea disciplinei fiscale și progresul structural rămân esențiale pentru susținerea creșterii pe termen mediu și reducerea vulnerabilităților externe.
Principalele repere economice pentru 2026
Creștere economică: 2.4%, potrivit proiectului Legii bugetului pentru anul viitor;
Deficit bugetar: 20.9 miliarde lei, echivalentul a aproximativ 5.5% din PIB;
Salariu mediu lunar: prognozat la 17.400 lei, cu peste 11% mai mult decât în 2025;
Investiții capitale: +55% față de 2025, până la peste 3 miliarde lei, pentru finanțarea a peste 80 de proiecte de infrastructură și dezvoltare economică;
Inflație medie anuală: 4.3%, revenind spre intervalul țintit de BNM (5 ± 1.5 %) și susținând stabilitatea prețurilor.
CITIȚI ȘI:
