Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei, în vigoare de 31 de ani: soluția care a evitat un conflict, dar a creat vulnerabilități
Pe 23 decembrie 1994, Parlamentul de la Chișinău aproba Legea nr. 344 privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri) – actul normativ care a instituit Unitatea Teritorial-Autonomă (UTA) Găgăuzia ca parte componentă a Republica Moldova.
La momentul adoptării, legea era considerată o soluție politică de compromis care a evitat escaladarea unui conflict etnic în sudul țării, pe fondul destrămării URSS și al tensiunilor separatiste din regiune. La 31 de ani distanță, legea este considerată de experți ca fiind depășită, ambiguă și vulnerabilă din perspectiva funcționării statului Republica Moldova.
Ce prevede legea din 1994
Potrivit legii adoptate de Parlament în decembrie 1994, Găgăuzia este o unitate teritorială autonomă cu statut special, definită ca „formă de autodeterminare a găgăuzilor”, având competențe proprii în domenii precum:
educația, cultura și protejarea identității naționale;
dezvoltarea economică locală și bugetul regional;
organizarea administrației publice locale;
utilizarea limbilor moldovenească, găgăuză și rusă ca limbi oficiale regionale.
Legea mai stabilește existența Adunării Populare, ca organ legislativ local, și a bașcanului (guvernatorului), ales prin vot direct și confirmat ulterior ca membru al Guvernului Republicii Moldova.
Sărbătoare cu fast la Comrat
Aniversarea a 31-a de la adoptarea Legii privind statutul juridic special al Găgăuziei a fost marcată cu fast la Comrat, în cadrul unui eveniment festiv organizat, pe 23 decembrie, la Palatul de Cultură.
Președintele interimar al Adunării Populare, Nicolai Ormanji, a declarat că legea din 1994 a fost „o decizie înțeleaptă a parlamentarilor din acea perioadă”, precizând că autonomia a fost obținută „pe cale pașnică, într-un timp dificil, sub forma unei autonomii politice, culturale și economice”.
„Cu un respect deosebit vreau să-i menționez pe liderii de atunci, veteranii formării autonomiei. Anume prin perseverență, diplomație și forță de spirit au reușit apariția autonomiei”, a declarat Ormanji.
Și bașcana condamnată a Găgăuziei, Evghenia Guțul, a ținut să transmită, din închisoare, un mesaj de felicitare: „Astăzi, noua generație de locuitori ai autonomiei, născută după 23 decembrie 1994, spune cu mândrie: 'Eu sunt găgăuz, cetățean al Republicii Moldova'”.
Mesajul bașcanului a fost citit la eveniment de prim-vicepreședintele Comitetului Executiv, Ilia Uzun, și aplaudat în picioare de participanți.
Oazu Nantoi: „Legea din 1994 este depășită”
Fostul deputat Oazu Nantoi consideră că legea care reglementează statutul special al Găgăuziei poartă amprenta clară a contextului anului 1994 atât la nivel de concepție, cât și de formulare.
„Atunci când vorbim despre UTA Găgăuzia, primul lucru pe care îl constat este că legea din 23 decembrie 1994 este una depășită sub mai multe aspecte. Această lege reflecta mentalitatea, nivelul de incompetență și fobiile din anul 1994”, a declarat Nantoi pentru „Teleradio-Moldova”.
Potrivit lui, o parte dintre prevederi sunt rezultatul temerilor geopolitice și al dezorientărilor postsovietice, care nu au mai fost corectate ulterior.
Una dintre cele mai sensibile norme rămâne articolul care prevede dreptul la autodeterminare externă în cazul schimbării statutului Republicii Moldova ca stat independent.
„Cum vă pare, de exemplu, articolul care spune că, dacă Republica Moldova își pierde suveranitatea, autonomia găgăuză capătă dreptul la autodeterminare externă? Este vorba de niște fobii, de niște dezorientări sovietice, care au fost introduse în această lege”, afirmă fostul deputat.
Această clauză a fost invocată, în timp, în discursul politic regional și în diverse consultări locale, fiind percepută de experți drept un factor de presiune asupra statului.
Competențe sensibile și blocaje juridice
Oazu Nantoi atrage atenția și asupra prevederilor care implică autoritățile autonomiei în domenii sensibile pentru stat.
„Legea din 1994 presupune niște proceduri absolut inacceptabile din punct de vedere al securității naționale, precum desemnarea directorului regional al serviciilor de securitate, al afacerilor interne, desemnarea procurorului și a altor funcții-cheie”, a enumerat analistul.
Deși Curtea Constituțională a stabilit ulterior că toate legile organice au aceeași putere juridică, iar prevederile contrare Constituției pot fi înlăturate, în practică acest lucru nu a produs întotdeauna efecte rapide.
„Avem precedente care au durat 20 de ani, când în autonomie erau adoptate decizii ilegale, ele erau atacate în instanță, dar rămâneau valabile până la Curtea Supremă de Justiție. Acest lucru a creat situații absolut anormale”, a amintit Nantoi.
Problema nu constă în existența autonomiei în sine, ci lipsa unei ajustări coerente a statutului acesteia, crede analistul.
„Atunci când vorbim că autonomia găgăuză, care este un element al statului, se cere un lucru migălos de ajustare a statutului acestei autonomii, pentru ca ea să devină un element organic al statului și nu un instrument al crimelor”, a concluzionat Nantoi.
Autonomia găgăuză este percepută de mulți experți și politicieni moldoveni ca fiind un instrument strategic al Rusiei pentru a exercita presiune asupra Chișinăului, blocând parcursul proeuropean al Republicii Moldova și menținând influență geopolitică. Anterior, președinta Maia Sandu a acuzat Rusia de campanii masive de interferență, inclusiv prin lideri locali precum Evghenia Guțul, condamnată în 2025 la șapte ani de închisoare pentru finanțare ilegală, din partea Rusiei, a partidelor politice, pentru a semăna diviziune, dezinformare și haos, vizând în special alegerile și integrarea europeană.
De asemenea, analize internaționale (ISW, Carnegie, Crisis Group) au confirmat că Moscova folosește Găgăuzia - prin finanțări ilegale și propagandă - ca pârghie hibridă pentru a justifica potențiale acțiuni de subminare sau a preveni aderarea R. Moldova la UE, exploatând tensiunile istorice și dependența economică a regiunii.
Prim-ministrul Alexandru Munteanu, care a vizitat recent Găgăuzia, crede că în regiune s-a acumulat „o masă critică de oameni cărora le pasă de țară”, iar autonomia parcurge, în prezent, o etapă de „resetare”.
CITIȚI ȘI:
